Dezbateri publice, dezbateri actuale

În fiecare lună sunt în dezbatere foarte multe inițiative și proiecte de legi locale, pentru care aleșii din Consiliul Local al Municipiului Timișoara sunt chemați să se pronunțe, cu toate că nu doar ei ar trebui să fie implicați în dezbaterea publică a hotărârilor locale, ci și noi toți, contribuabilii Timișoarei.

Și în această lună se regăsesc  pe agenda de dezbateri din Consiliul Local Timișoara zeci de proiecte de hotărâri. Îmi atrage atenția unul dintre ele. Este vorba de un proiect de hotărâre locală prin care se prevede acoperirea parțială a pierderilor induse de prestarea serviciului public de producție, transport, distribuție și furnizare a energie termice pentru populație în sistem centralizat, acoperire parțială în valoare de 66.576.987 lei (cât or fi pierderile totale?), adică încă o alocare bugetară națională prin care minusul din bugetul anual al Colterm Timișoara este acoperit prin efort de la Guvernul României.

Știu că actualul management al Colterm este unul care și-a asumat eficientizarea funcționării societății, știu că investițiile din ultimii ani, realizate prin proiecte cu finanțare europeană, au permis implementarea de tehnologii mai puțin poluante și mai moderne, lucurile merg spre bine la Colterm. Dar nu doar despre Colterm este vorba atunci când se discută despre alimentarea cu energie termică a unui oraș, ci chiar despre o strategie energetică a întregii comunități, în vremuri în care discuțiile despre energie sunt la ordinea zilei. E bine că bugetul Colterm este sprijinit cu 15 milioane de euro prin alocări guvernamentale, însă cât o să mai așteptăm de la Guvern să vină cu “ajutoare” pentru o societate publică locală ce deservește jumătate din gospodăriile orașului? Ce facem pentru cealaltă jumătate din gospodăriile orașului, în care se află tot timișoreni contribuabili?

Să fim bine înțeleși, nu cred că soluția furnizării centralizate a energiei termice este una învechită sau care ar trebui abandonată. Dimpotrivă, cred că ea trebuie susținută, prin măsuri de modernizare și eficientizare, pentru simplul motiv că orașul deține în patrimoniu o rețea dezvoltată de distribuție, capacitatea de producție, iar renunțarea la toate acestea ar fi o dovadă de anti-strategie energetică locală. Dar Coltermul acoperă doar jumătate din gospodăriile orașului, adică 65 de mii de abonați. Ce facem pentru cealaltă jumătate?

Acest ajutor guvernamental de 15 milioane euro este din bugetul național, adică din impozitele și taxele generale, dar este îndreptat doar spre suplinirea minusului din bugetul unei societăți care acoperă doar jumătate din gospodăriile orașului (fără să mai amintim aici și beneficiarii societăți comerciale). Ce facem pentru cealaltă jumătate? O luam în considerare? Îi avem în vedere printr-un set minim de măsuri locale de susținere și suport pe contribuabilii care își asigură energia termică din gospodărie în regim individual? Fac referire la un principiu social al echității. Iată, acești 15 milioane de euro alocare guvernamentală înseamnă aproximativ 230 de euro sprijin de stat pentru fiecare dintre cele 65 de mii de gospodării care sunt beneficiare ale serviciilor de alimentare cu energie termică de la Colterm. Dacă ar fi ca toate gospodăriile din oraș să beneficieze de acest sprijin de stat, atunci suma alocată pe gospodărie ar fi de 115 euro, ca sprijin pentru susținerea parțială a costurilor pentru energia termică. Jumătate din gospodăriile orașului nu pot să beneficieze de acest sprijin pentru simplul motiv că nu nu sunt branșate la Colterm. Ce facem cu ele? Ne propunem ceva?

O primă idee, în spirit modern și european, corect aliniată unei strategii de susținere a formelor alternative de obținere a energiei termice, ar fi deductibilitatea investițiilor în sisteme de producere a energiei regenerabile. Concret, pentru echilibrarea  contribuției publice la cheltuielile pentru energie termică a fiecărei gospodării din oraș, ar fi foarte corect să oferim deductibilitate la plata taxelor și impozitelor locale în cazul achiziției și instalării de panouri solare în scopul obținerii de energie termică alternativă. Probabil că un nivel corect de deductibilitate s-ar situa între limitele a 200 și 400 de euro cheltuieli anuale pentru panouri solare într-o gospodărie timișoreană.  Iar beneficiarii acestei scutiri de impozit local ar trebui să fie cei din gospodăriile care nu sunt branșate la sistemul centralizat al Coltermului.

Ce spuneți, dezbatem și decidem în Consiliul Local Timișoara un cuantum de reducere a taxelor locale pentru cei care își instalează panouri solare destinate alimentării locuinței?