Acum patru ani, în septembrie 2011, Gheorghe Ciuhandu, primar pe atunci în Timişoara, stătea bine în sondaje, plasat confortabil în percepţia publică, dar erodat totuşi (în plan subiectiv) de mandatele ce s-au succedat. Niciun contracandidat nu venea destul de tare în percepţia publică împotriva primarului de atunci, sondajele nu arătau cu nouă luni înainte de alegeri ce avea să se întâmple în localele din anul ce avea să urmeze. Jocurile politice naţionale, plus o umbră de joc politic local, au făcut ca în numai şase luni, între septembrie 2011 şi aprilie-mai 2012, să se schimbe toate pronosticurile şi să dea câştigător un candidat imagologic, mult mai puternic prin caracteristicile lui imaginare decât prin cele dovedite concret în competiţia publică politică. Era vorba de candidatul unei alianţe supra-majoritare, USL, conjuncţie dintre dreapta şi stanga. Au fost suficiente şase luni, chiar indiferent de numele acestui candidat, pentru ca doar calitatea de candidat al USL să co...
texte mozaicate