[ HOREA BĂCANU / s o c i a l b l o g ]

Recomand excelentul comentariu publicat de Florin Poenaru , din care aş transforma explicaţia asupra victoriei lui Trump: "până la urmă a fost vorba despre clasă", în mult mai simplista formulă "pâine şi circ". Asta nu înseamnă că sunt  mai puţin valoroase observaţiile făcute de Florin Poenaru. Înseamnă doar că acest ghiveci de politică neoliberală a democraţilor americani face o reţetă perfectă cu exultările antiglobalizare ale izolaţionismului marca Trump, toate acestea fiind topite şi lipite ca plastilina de ecranul televizorului, pentru consum de masă electoral. Trump a dat pâine şi circ, a vorbit despre vinovăţia întregii lumi pentru decăderea Americii măreţe, despre hoţia corporaţiilor şi a establishmentului financiar şi politic (Bernie! Bernie!), despre pericolul extern venit din partea colaboratorilor din străinătate, cu care aceste corporaţii sunt mână în mână. Şi despre pericolul imigraţiei. Despre un nou orizont fericit pentru americani, ce s...

Săptămâna aceasta a fost una tristă pentru Germania, Europa şi politica modernă.  Helmut Schmidt , cancelar german în perioada 1974-1982 din partea alianţei social-liberale, a încetat din viaţă la 96 de ani, după ce a fost în ultimii 30 de ani co-editor al publicaţiei de stânga Die Zeit . A condus la vârf, ca vicepreşedinte, Partidul Social Democrat  (SPD) din Germania, fiind pragmatic, foarte bun organizator, vizionar şi foarte atent pentru a menţine pacea Germaniei. Acum un an, digi24.ro difuza un film documentar despre acest politician devenit idol al Germaniei, un film recomandat curioşilor şi specialiştilor. La 30 de ani distanţă de perioada când a fost cancelar, despre  Helmut Schmidt se vorbeşte în aceste zile ca despre ultimul model clasicizat din politica europeană a celei de-a doua jumătăţi din sec. XX. În 90 de minute de film se găsesc multe fragmente de istorie şi politică europeană, dintr-o perioadă când războiul rece era realitatea unei ţări sepa...

Etapa recentă a valului de imigrație în Europa, foarte vizibilă în fluxurile de știri și pe alocuri tragică în întâmplări, face loc în presă unei avalanșe de articole, un buzz informațional în care cu greu se poate descurca chiar și un cititor atent. Vechile aspirații europene pentru toleranță și comunicare sunt zilnic tocate de titluri ce nu fac altceva decât să îngroape în ignoranță faptele și să propage emoții negative, teamă, furie chiar. În aceste zile avem ocazia să vedem titluri ale ziarelor în care se subliniază calitatea de expert a câte unui dătător cu părerea, când, de fapt, în conținutul articolelor sunt presărate cu seninătate mitologiile dezinformării, mai ales cele bazate pe pericolul dușmanului extern. Europa a devenit câmp tactic de exprimare a unui război mediatic, iar România, ca spațiu de frontieră, este cu atât mai mult subiect cheie al dezinformării. Un exemplu tipic este cel al unui articol recent ce semnalează opiniile unui interesant personaj local timiș...

Victor Ponta și-a reluat în forță postările pe blog, unde își întrerupsese activitatea din 15 septembrie 2014. Revine în 22 martie 2015 cu trei texte interesante: - " Raportul guvernării " - o macro-analiză bine dimensionată, nici prea scurtă pentru ca să se rezume la simple generalități de suprafață, nici prea lungă pentru ca să intre în detalii mult prea complicate, poate puțin prea auto-laudativă (fapt explicabil însă, nu mai știu alte contribuții de acest fel în care să se vorbească de bine despre bilanțul de etapă al guvernării); - " Despre societatea omenoasă și de ce avem nevoie de ea " - o contribuție reflexivă despre ce-ar însemna o mișcare coerentă pentru progresul țării și cum ar trebui să construim o nouă viziune de țară; la această contribuție aș face doar observația asupra unui termen - "omenos" - utilizat cu semnificație de social-integrativ-modern-redistributiv, dar care, din păcate, are și o conotație relativ uzată și puțin cred...

Multă lume discută aprins despre posibilele soluții de ieșire onorabilă din acest noiembrie electoral. Și mai mulți așteaptă deciziile politice care să clarifice viitorul PSD. Cel mai simplu, dacă se pot gândi soluții simple, ar fi să ne întoarcem cu atenție spre oameni, să căutăm să înțelegem semnalul electoratului, nu doar să spunem că l-am înțeles. Iată câteva soluții simple de restartare, la care sunt sigur că se pot adăuga idei poate mult mai concrete și mai aplicabile, dacă avem calm și răbdare să le căutam: BAZA ELECTORALĂ: adaptarea rapidă a strategiilor și mesajelor pentru baza electorală specific social-democrată, cu accent pe cei care se pregătesc pentru a intra sau sunt (ori au fost) activi pe piața muncii (indiferent dacă sunt angajați la stat sau la privat), cei care trăiesc din salariu sau din venituri ale micro-firmelor (aici e necesară o observație cu multe consecințe: această bază electorală se află cu preponderență în urban, contrar percepțiilor uzu...