[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie
![Imagine](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLrlA_iLADv0o_Jh5e_ntZcQJwhYfQg0DtWknmp49sYT1v7mqZ6t-V5Am4L9UHeH7s-u2Fk9um_xcx7BR-hinEZ1bwVW5R0Bl1EPploQc8GG9wCxGjAcK1TWK2DCL6GZPJ7cmDh_bRhw/w640-h360/agtiktok.jpg)
Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile. Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemiei. Cine