Treceți la conținutul principal

Parlamentare 2016: Ponta vs Blaga în Circumscripţia electorală 37 Timiş



În Circumscripţia 37 Timiş, acum patru ani, rezultatele coabitării politice PSD cu PNL dădeau un rezultat fabulos pentru această alianţă (13 mandate din 20 adjudecate în Timiş au fost ale USD). 

Dintre toate aceste 20 de mandate confirmate în Circumscripţia 37 Timiş, oamenii ce făceau parte direct din echipa lui Ponta erau doar doi. Din echipa Blaga, între cei care au adjudecat mandate de parlamentari se aflau tot doi noi aleşi, alături de senatorul Blaga, mandatat la redistribuiri, dintr-o postură inferioară de pierzător al scrutinului în colegiu.

Relativ avantaj al echipei Blaga în 2012.

    sursa datelor: opiniatimisoarei.ro


În 2016 se prefigurează un net avantaj al oamenilor ce fac parte direct din echipa Ponta. Un (posibil) viitor senator şi trei deputaţi PSD (dacă nu chiar patru, rămâne de văzut), reprezentând poziţii eligibile ale listei PSD în Timiş la parlamentarele 2016, fac parte din primul cerc de aliaţi şi militanţi ai echipei Ponta. Dintre aceştia, în cazul în care Ponta va ajunge Prim-ministru, cu siguranţă cel puţin doi, dacă nu toţi patru, vor fi nominalizaţi pentru funcţii guvernamentale. Toţi patru fac parte din echipa tinerilor din PSD-ul condus de Ponta, au şi experienţa politicii şi administraţiei, jucând de ani de zile roluri importante în angrenajul central sau local şi judeţean. În plus, sunt oameni cheie în angrenajul politic condus de actualul preşedinte al Consilului Judeţean Timiş. Vor forma o echipă unită şi foarte puternică în sprijinul lui Ponta, în (aproape) orice situaţie, dar mai ales în cazul în care acesta va fi nominalizat pentru un nou mandat de Prim-ministru.

De partea cealaltă, în echipa Blaga, lucrurile nu stau atât de bine în Timiş. Din lista potenţialilor eligibili la parlamentarele din 2016, Blaga a rămas cu doar doi potenţiali aliaţi interni, ambii potenţiali deputaţi. Asta fără să însemne că ceilalţi candidaţi eligibili de pe lista PNL pentru aceste alegeri parlamentare sunt cumva grupaţi în altă echipă bine structurată în jurul unui lider, viitor premier. La PNL stilul politic al primarului Timişoarei îşi spune cuvântul, iar contribuţia echipei de parlamentari ce o să fie validată în alegerile din 11 decembrie în Timiş o să fie minimă în viitorul guvern (poate doar cu o singură excepţie).

Jocul acestei campanii electorale în Timiş se duce între aceste două echipe, ale celor doi foşti preşedinţi de partide, lideri politici de facto, dar care, aşa sunt vremurile, nu au funcţii în PSD şi PNL în prezent, având însă fideli susţinători în jucătorii de talie locală, componenţi ai echipelor executive din umbră ale celor două partide mainstream, echipe ce se pregătesc pentru viitorul montaj al structurilor guvernamentale.

Pentru ca interesul viitoarei Capitale Culturale Europene din 2021 să fie recunoscut şi validat în noul ciclu parlamentar şi guvernamental, va fi important ca aceste două echipe de parlamentari de Timiş să fie public atrase pentru a orienta susţinerea guvernamentală spre finanţarea celor patru ani de investiţii în Timişoara, investiţii cerute stringent de pregătirile pentru 2021. Probabil că acesta este primul obiectiv ca importanţă al unei echipe de influenţă politică şi publică pe care Timişul o va investi cu mandate de parlamentari în 11 decembrie 2016. Asta ar fi normal să fie şi prima temă pentru comunicarea politică a următoarelor două luni.




fotocredit: pressalert.ro

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...