Treceți la conținutul principal

Traficul din Timişoara e o mare afacere pentru câteva firme, pentru toţi ceilalţi e un calvar.



Din ciclul:
Bugetul unui mandat ratat de Robu: 
1 miliard de euro!

Istoria recentă a Timişoarei este "îmbogăţită" de tunurile afeceriştilor locali, mai mult sau mai puţin vizibile. Unul dintre ele priveşte traficul din oraş. 

Este vorba despre vestitul contract pe 14 ani, stabilit între Primărie şi  RoSign, firma care s-a ocupat de semnalizarea rutieră în Timişoara, un contract semnat în 2001, ajuns la final în 2015. Continuat apoi, de la începtul lui 2016, de către SC Drumuri Municipale Timişoara SA, o societate a Consiliului Local ce a preluat imensa reţea de semnalizare rutieră a oraşului, prin delegare de gestiune, dar şi sistemul de taxare a parcării TimPark.

Un monopol de 14 ani este acum continuat cu un alt monopol.

De subliniat, afacerea RoSign cu semnalizarea rutieră în Timişoara a fost estimată la 1 milion de euro anual. Iar afacerea Drumuri Municipale Timişoara SA, pe acelaşi domeniu de activitate, este mult mai mare, având în vedere că în acest monopol va intra şi noua reţea de monitorizare a traficului, dar şi acoperirea de noi atribuţii pentru domeniul public al oraşului.

Apropo de monitorizarea traficului, proiectul se numeşte "Trafic management, controlul computerizat al semafoarelor din municipiul Timişoara" şi prevede:

"...semnalizarea luminoasă a 134 de intersectii din Timisoara, dotarea acestora cu 230 de camere video şi crearea unui centru de comandă şi control pentru supravegherea video şi managementul traficului. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 44 de milioane de lei, adică aproape 10 milioane de euro, de la Uniunea Europeană venind 35 de milioane de lei.."

Probabil că următorul primar al oraşului va avea onestitatea să ceară deschiderea unui control al Curţii de Conturi cu privire la contractul de proiectare a proiectului tehnic, cel ce a stat la baza cererii de finanţare cu bani europeni a acestui megalomanic proiect de trafic. Despre acest proiect chiar şi cei mai puţini avizaţi spun că a fost în scris în aşa fel încât să se poată cere şi consuma, mai apoi, cât mai mulţi bani, nu pentru ca să se rezolve o problemă în oraş.

Toate drumurile se pare că duc la ... Drumuri Municipale Timişoara SA, o societate despre care se poate auzi spunându-se, tot mai des, că este acum sub controlul politic al actualului primar. Vestita dar discreta societate gestionează afacerea parcajelor din Timişoara (vai, şi ce parcaje!), afacerea TimPark (cea cu tabliţele şi vopsitul carosabilului, contra bani de parcare şi amenzi), iar acum a preluat şi semnalizarea rutieră în Timişoara, un adevărat şut în spatele conducătorilor auto din întregul oraş. Plus că prestează servicii de realizare drumuri, un fel de monopol, din nou, cu o cifră de afaceri în creştere, de la an la an.

E de prevăzut şi că noul primar pe care timişorenii îl vor alege în 5 iunie va propune noului Consiliu Local reorganizarea activităţilor acestui monopol local, eficientizarea prestaţiilor, dar şi o anchetă administrativă cu privire la relaţiile de rudenie şi de amiciţie/întrajutorare stabilite între oameni din primărie şi cei din societatea ce asigură acest nou monopol, din partidul liberal şi neprihănit, de prin alte părţi, ca să rezulte o hartă clară asupra motivelor reale (dar subterane) pentru care tot oraşul este acum traversat de şanţurile şi şantierele proiectului de semaforizare şi control. În plus, e de ştiut: nu ne obliga nimeni să luăm, să cheltuim şi să cofinanţăm cele 10 milioane de euro pentru acest proiect megalomanic, UE nu ne bagă pe gât finanţări. Solicitantul principal este Primăria Timişoara, iar proiectul pe baza căruia s-au cerut aceşti bani a fost elaborat la cererea Primăriei Timişoara. Mai precis, a unui anumit om din Primăria Timişoara, interesat în a dubla sau tripla numărul de semafoare ce se montează pe acest proiect. Interesul are bătaie lungă, fiind în discuţie un întreg pachet de servicii de întreţinere şi administrare, ce urmează să le realizeze... da, aţi ghicit, Drumuri Municipale Timişoara SA. Asta însemnă, mai pe şleau, circuit netransparent şi interesat în gestionarea bugetelor publice. Inventezi nevoi publice, cheltui banii de investiţii pentru acoperirea aşa-ziselor nevoi publice (şi ce dacă sunt europeni? România nu este contributor major la bugetul UE? nu sunt banii publici ai europenilor, deci şi ai timişorenilor?), după care pompezi an după an bani pentru servicii de administrare şi întreţinere. Bani publici, că nu-i aduce primarul de acasă.

Asta e o afacere care s-a cifrat, la start, la 10 milioane de euro investiţie, dar care va consuma în următorii zece ani 20 de milioane de euro. Care nu vor mai fi "decontabili" la Bruxelles, ci o să fie strict banii "locali", ai timişorenilor. Un fel de mixaj sicilian, binecunoscut din filmele cu mafioţi.

Se pare că în cel mai bogat oraş al ţării nu e foarte greu să conduci ocult Primăria. Vechea afacere RoSign a mers aşa 14 ani, afacerea Drumuri Municipale Timişoara a preluat sistemul şi îl dezvoltă la alt nivel, sub atenta coordonare a celor din Primărie.

Până una-alta, alegerile bat la uşă, oamenii spun că marea problemă a traficului din oraş nu poate să fie trecută cu vederea, iar în 5 iunie îl vor schimba pe acest primar, aşa arată primele rezultate ale sondajului despre acest subiect, răspundeţi aici la sondaj.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...