Exemplul american

Democrația

Acelora care intenționează să înțeleagă principiile cu ajutorul cărora s-a construit democrația americană le stă la dispoziție manualul epic-descriptiv scris de Alexis de Tocqueville în două volume, “Despre democrație în America”, rezultat al unei călătorii făcute în America de vicontele francez (aproape de mijlocul secolului XIX). Democrația americană, bazată pe o constituție adoptată în 1787, azi cea mai veche constituție a unui stat federal, este o sumă de prevederi constituționale fundamentale, de practici și reguli politice, de norme electorale și acțiuni politice, având o puternică rădăcină liberală. De remarcat primul Amendament al Constituției din seria celor douăzeci și șapte, prin care se interzice Congresului să voteze legi prin care să se instituie o religie oficială de stat sau prin care o religie este preferată în locul alteia, să promulge legi prin care s-ar împiedica libertatea religioasă, legi care să îngrădească libertatea presei, legi care să se limiteze dreptul la adunare pașnică și la a trimite petiții guvernului.

Semnificativ pentru procesul politic caracteristic democrației americane este sistemul electoral prin care se alege conducerea executivului federal, formată din președinte și vicepreședinte.
Americanii votează prin corespondență (înainte de ziua votului) sau în persoană, în ziua de marți ce urmează după prima zi de luni din noiembrie. Votul este indirect, dat de reguli federale cărora li se adaugă legi statale, voturile cetățenilor grupându-se în cadrul Colegiilor electorale (corespunzătoare celor două camera ale Congresului), rezultând un număr de 538 de electori ce aleg Președintele și Vicepreședintele.  Principiul de desemnare a electorilor este cel al “câștigătorului care ia totul” într-un stat, ceea ce înseamnă că acel tandem de candidați la Președinte-Vicepreședinte care a câștigat la votul popular își va adjudeca toți electorii acelui stat (fiecare stat are un număr diferit de electori, format din doi electori corespunzând celor două colegii de senatori și un număr de electori corespunzând numărului de colegii pentru Camera Reprezentanților – camera inferioară a Congresului -). Cel mai mare număr de electori îl are statul California, cu 55 de electori.

Președintele și Vicepreședintele sunt desemnați apoi de către majoritatea electorilor, cu un prag minim necesar de 270 de electori, întruniți în sesiunea oficială de desemnare din a doua zi de miercuri a lunii decembrie.  Chiar dacă fiecare elector are dreptul constituțional de a alege pe oricare dintre candidații prezidențiali, cele mai multe state au impus legi dure de sancționare a electorilor care dau un vot invers față de voința majorității celor care s-au exprimat prin votul popular din statul pe care îl reprezintă, vot prin care au ajuns să fie desemnați drept electori.

Cum nu poate să fie totul perfect, sistemul electoral american permite și situația limită în care votul popular de pe ansamblul Statelor Unite nu coincide cu votul electorilor, rezultând cazul excepțiilor electorale, cea mai recentă situație de acest gen înregistrându-se în anul 2000, când s-a decis prin votul electorilor victoria oficială a celui învins prin votul popular. În alegerile din 2000, George W. Bush a luat 50,456,002 voturi populare, față de Al Gore, care a luat 50,999,897 voturi populare, însă Bush a câștigat oficial, obținând prin proces în instanță voturile electorilor din Florida, astfel că a totalizat în final 271 de electori, față de minimul necesar de 270.

Justiția

Instituția simbol din sistemul de justiție american este curtea cu juri, acele grupuri de judecători populari formate din cetățeni reprezentativi pentru comunitate, aduse în cadrul instanțelor pentru a juca rolul deliberativ.  Deși funcționarea lor este deseori greoaie, ele asigură o judecată rațională și independentă asupra probelor aduse în procese. La ele se referă și al șaselea amendament al Constituției, în care se arată că acuzatul are dreptul la o judecată public dată de un juriu al statului sau districtului unde s-a comis fapta. Juriul este compus din 6 până la 12 jurați, aleși din comunitate pe baza principiului fundamental al nediscriminării și asigurării imparțialității față de acuzat, cetățenii având libertatea garantată de a renunța în mod expres la exercitarea dreptului constituțional de jurat, atunci când condițiile o impun. Rolul fundamental al Curții cu juri este de a decide, în baza probelor, care este starea de fapt a cazului judecat și să delibereze dacă acuzatul este sau nu vinovat.

Presa

Presa americană de opinie, comentariu și actualitate (canale de știri și publicații premium, fără a considera aici tabloidele și publicațiile de tip “magazin”) este grupată în funcție de orientarea declarată pentru poziții de stânga sau de dreapta, o asumare ideologică implicită a abordării redacționale a subiectelor, a autopercepției comentatorilor, a publicului vizat. Dincolo de acest partizanat generic, majoritatea jurnaliștilor americani sunt atenți și foarte grijulii cu imaginea lor, nota de obiectivitate și independență fiind o condiție a carierei în presa americană, notă care face referire la recursul permanent și curat la fapte demonstrabile și opozabile oricând. Cele două tendințe, cea de divizare ideologică asumată a canalelor mass-media și cea de afirmare a independenței și imparțialității jurnaliștilor par a intra în conflict. Dar rolul social al presei, cel de a se manifesta independent de puterile statului și pentru susținerea intereselor cititorilor, clarifică chiar această aparentă situație conflictuală, oamenii de presă americani fiind cei mai importanți apărători ai drepturilor cetățenești, chiar dacă sunt uneori mai mult orientați spre teme de stânga (vezi cazul perioadei anilor 2007-2008, atunci când ansamblul presei americane a contribuit la legitimarea publică a candidaturii lui Barak Obama) sau spre teme de dreapta (imediat după atentatul de la 11 noiembrie, ca reacție la starea de urgență ce reclama intervenția dură a regimului republican).


Dincolo de orientarea grupurilor de presă americane, ultimii ani au fost marcați de fenomenul “Huffpost.com”, o publicație online creată la New York în anul 2005 ca un forum de opinie și dialog, deloc cantonată într-o zonă ideologică. Principalul editor al publicației, cea care i-a dat și numele, AriannaHuffington, a startat proiectul acestei publicații pe conceptul de multiblog, o platformă interactivă de opinie și blogging(cu comentarii, reacții, aprecieri, gratificații), o formulă nouă în piața new-media, o platformă a cărei principală particularitate este dezvoltarea de comunitați de contributori (care interacționează și cultivă subiectele și temele de actualitate). Dezvoltarea proiectului a fost accelerată de simultana dezvoltare a social-media, mai ales a rețelei facebook.com. Arianna Huffington a creat o legendă a libertății de exprimare și dialog, susținută de noile tehnologii și de comunitatea liberă online. Recenta sa carte, “Succesul redefinit” o arată mai aproape decât ne-am aștepta de jurnalismul clasic și implicat , îmbogățit însă prin facilitățile tehnologiilor web2.0, chiar acest tip de excepționalism și deschidere spre public (tipic americane) explicând succesul mondial pe care îl are huffpost.com 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Trista zi a tinerilor

Imagine
Azi a avut loc prima ediţie a unei manifestări atât de vădit electorale, încât până şi în Sectorul 5 ar fi fost huiduită. Noua zi a Tinerilor Timişoarei, aşa cum a fost denumită de cei din Primărie, a presupus un program ce urma să se desfăşoare de-a lungul întregii zile, mai ales în zonele noi pietonale ale centrului: scopul, este evident, a fost umplerea cu program de mâna a treia a unei frumoase zile de weekend, ca să vadă miile de timişoreni (dacă se poate tineri) că EL, primul edil al oraşului, se ocupă creativ de timpul liber al trecătorilor. Un bluf electoral pe care presa l-a tratat imediat ca atare.  În paralel cu tristeţile ce se desfăşurau sub înaltul pontaj al primarului, prin zonele cele mai centrale din oraş (transformate în bâlci), în altă parte, fix în faţa primăriei, debuta la ora 14 un protest al tinerilor, da, tocmai al lor, ca reacţie la tergiversarea construirii unui skatepark. Skaterii s-au adunat în faţa primăriei, deşi autorizarea dată...
Citiți mai multe

(de)compromis

Imagine
Cum era de așteptat, anunțarea unei noi alegeri pentru rolul de candidat la nominalizarea pentru funcția de Prim-ministru a declanșat valuri de titluri în presa românescă. Într-o presă în care, apropo, Tolontan publică azi un breviar al ultimelor săptămâni de anchete în cazul Spitalului Malaxa din București, un breviar lămuritor despre rețelele subterane ce funcționează în București. O reacție surprinzătoare a venit de la CTP, la Digi24 : Grindeanu este limba de pantofi a lui Dragnea. Iar a pleznit-o republicanul. Stelian Tănase, cu fibră liberală la vedere, observă că Dragnea e pe ducă și că se pregătește Grindeanu să preia partidul. Oare Stelian Tănase nu a auzit declarația zilei , în care cel care urmează să fie Prim-ministru afirmă că va avea o relație de subordonare față de Președintele Camerei Deputaților, șeful său de la PSD: "O să am o relație de subordonare cu domnul Dragagnea, e șeful PSD "?  E clar ca lumina zilei, nu se întrevede nicio problemă, cel p...
Citiți mai multe

Când se va bloca economia Timişoarei şi Aradului? Ce se poate face? Despre previzibila criză socială nu vorbeşte nimeni?

Imagine
Performanţele semnificative ale polului de dezvoltare Timişoara-Arad, exprimate mai ales în termeni de exporturi anuale, lăudate pe merit în cursul acestui an în toate conjuncturile şi pe mass-media , se explică în primul şi în primul rând prin prezenţa masivă în Timişoara şi Arad a puternicilor producători multinaţionali din domeniul automotive. Opt miliarde de euro exporturi anuale echivalează cu nivelul exportului realizat din Bucureşti, acolo unde se află 10% din populaţia ţării, toate sediile instituţiilor financiare şi foarte multe interese. Dacă nu erau producătorii multinaţionali, atunci exporturile Timişoarei probabil că ar fi fost probabil la sub jumătate din cât sunt acum. Iar de aceste exporturi depinde, direct sau indirect, întreaga economie locală, dacă nu şi regională. În acest context, rumoarea discuţiilor despre o supraîncălzire a pieţei forţei de muncă din zona noastră duce direct la o îngrijorare crescută despre viitorul economiei locale, pe termen mediu şi l...
Citiți mai multe

Aglutinarea fragmentelor de adevăr și minciună. O fantomă bântuie agenda publică: Statul Paralel.

Imagine
Ce este Deep State ?  De unde a început utilizarea termenului și care sunt realitățile la care se referă. Cea mai largă definiție a statului paralel indică o grupare de oameni conectați într-o rețea de tip clandestin, neoficială și prezumtiv ilegală, formată din actori principali sau relee aparținând straturilor semnificative ale structurilor guvernamentale, birocratice și de intelligence dintr-o țară, rețea care controlează generarea și aplicarea politicilor publice din spatele scenei oficiale, lăsându-i pe actorii aleși legitim în cadrul proceselor electorale să joace doar roluri de figuranți, fără o contribuție semnificativă la controlul politicilor publice. Cea mai importantă discuție din societățile democratice cu privire la Deep State se desfășoară în SUA, unde valul contra-terorismului de după 11 septembrie 2001 a condus administrația federală americană din timpul președinților Bush și Obama la generarea unor programe de supraveghere internă a populației amer...
Citiți mai multe

Pâine şi circ, sezonul 2016

Imagine
Recomand excelentul comentariu publicat de Florin Poenaru , din care aş transforma explicaţia asupra victoriei lui Trump: "până la urmă a fost vorba despre clasă", în mult mai simplista formulă "pâine şi circ". Asta nu înseamnă că sunt  mai puţin valoroase observaţiile făcute de Florin Poenaru. Înseamnă doar că acest ghiveci de politică neoliberală a democraţilor americani face o reţetă perfectă cu exultările antiglobalizare ale izolaţionismului marca Trump, toate acestea fiind topite şi lipite ca plastilina de ecranul televizorului, pentru consum de masă electoral. Trump a dat pâine şi circ, a vorbit despre vinovăţia întregii lumi pentru decăderea Americii măreţe, despre hoţia corporaţiilor şi a establishmentului financiar şi politic (Bernie! Bernie!), despre pericolul extern venit din partea colaboratorilor din străinătate, cu care aceste corporaţii sunt mână în mână. Şi despre pericolul imigraţiei. Despre un nou orizont fericit pentru americani, ce s...
Citiți mai multe

Cum se negociază o majoritate?

Imagine
Încă nu s-a uscat bine cerneala pe procesele verbale cu care s-au raportat rezultatele din cele 595 de secţii de vot din judeţul Timiş şi iată că preşedintele PNL Timiş a intrat brusc în campanie electorală. Pretextând că nu a vrut să utilizeze subiectul autostrăzii pentru a scoate în stradă timişorenii înainte de alegerile locale, primarul Robu a anunţat (chiar în prima conferinţă de presă de după scrutinul de duminică) faptul că are de gând să mobilizeze oamenii în stradă pentru a protesta faţă de absenţa măsurilor guvernamentale cu privire la realizarea centurii de sud. Sigur, e mai mult decât evident, preşedintele PNL Timiş face exact invers faţă de cum declară, adică iniţiază exact un demers electoral, apărându-se prin explicaţia că nu face deloc politică atunci când militează şi protestează public pentru un subiect fierbinte al Timişoarei.  Hai să fim puţin serioşi, principalele subiecte prezente pe agenda publică a oraşului sau judeţului nu au cum să fie discutate de...
Citiți mai multe

Foto, video şi scurte note (la cald) despre Revolution Festival 2016

Imagine
Două artiste fascinante au dominat această ediţie, a doua, la Revolution Festival 2016 .  În prima zi, 3 iunie, Juliette Lewis , alături de band-ul The Licks, a transformat parcul Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara într-o arenă de indie-rock american. Juliette, cunoscută iniţial la noi prin rolul ce l-a jucat în Natural Born Killers , a intrat cu foţă pe scena rock în perioada 2003-2009. Din 2009 prima trupă formată s-a destrămat, iar în 2015 Juliette a anunţat reunirea trupei, pentru un concert la Los Angeles. Nu a fost doar un concert, au urmat mai multe, iar în 2016 a fost lansat şi noul album Hello Hero. Ocazie cu care începe şi un turneu în Europa, iar Timişoara are astfel ocazia de a fi pe traseul acestui tur 2016 Juliette and The Licks. Hello, Juliette!  În cea de-a doua zi, 4 iunie, tot pe Music Guru (Stage), a urcat o legendă vie  a britrock-ului, trupa Skunk Anansie , având-o ca lead-vocal pe SKIN , o vo...
Citiți mai multe

Parlamentare 2016: Ponta vs Blaga în Circumscripţia electorală 37 Timiş

Imagine
În Circumscripţia 37 Timiş, acum patru ani, rezultatele coabitării politice PSD cu PNL dădeau un rezultat fabulos pentru această alianţă (13 mandate din 20 adjudecate în Timiş au fost ale USD).  Dintre toate aceste 20 de mandate confirmate în Circumscripţia 37 Timiş, oamenii ce făceau parte direct din echipa lui Ponta erau doar doi. Din echipa Blaga, între cei care au adjudecat mandate de parlamentari se aflau tot doi noi aleşi, alături de senatorul Blaga, mandatat la redistribuiri, dintr-o postură inferioară de pierzător al scrutinului în colegiu. Relativ avantaj al echipei Blaga în 2012.     sursa datelor: opiniatimisoarei.ro În 2016 se prefigurează un net avantaj al oamenilor ce fac parte direct din echipa Ponta. Un (posibil) viitor senator şi trei deputaţi PSD (dacă nu chiar patru, rămâne de văzut), reprezentând poziţii eligibile ale listei PSD în Timiş la parlamentarele 2016, fac parte din primul cerc de aliaţi şi militanţi ai echipei Po...
Citiți mai multe

[ CARTEA DE SÂMBĂTĂ ] Citind "Femeia cu Părul Roşu"

Imagine
Femeia cu Părul Roşu, roman semnat de Orhan Pamuk, este un test experimental ficţional, perfect pentru câteva tipologii de cititori. Pentru un cititor care se ocupă cu comunicarea şi PR-ul, obişnuit să se joace cu emoţiile şi sentimentele create prin mijlocirea cuvintelor, ori deprins cu tehnicile de mixaj vizual (întâlnite mai ales în textele ficţionale), noul roman al lui Orhan Pamuk dezvăluie întâi de toate o ingenioasă tactică de promovare a legăturii dintre legendele orientale şi cele ale civilizaţiei greceşti. Soiul acesta de alăturare şi chiar întrepătrundere dintre Orient şi Occident este exemplificat prin paralela dintre legenda regelui din cetatea grecească Theba, Oedip, care îşi ucide tatăl, şi legenda din Cartea şahilor, scrisă de Ferdousi, în care se află tragedia lui Rostam şi a fiului său, Sohrab. Ledendele vorbesc simetric despre cum Oedip îşi ucide tatăl, pe regele Laios, dar şi despre cum Sohrab este învins în luptă şi ucis de tatăl său, Rostam. Faţă de Oedip...
Citiți mai multe

Madonna la PSD

Imagine
Anunțul despre organizarea unui posibil miting de susținere a premierului Viorica Dăncilă (propus chiar de PSD Timiș) a încins tastaturile, a dus la excese de limbaj, i-a facut pe băieții talentați din presă să fie și mai plini de ei, iar pe colegele de partid ale doamnei prim-ministru le-a făcut să-și pună întrebarea, probabil, dacă mai e cazul să stea acasă și să mai suporte gălăgia politică făcută de bărbați, cât timp ei ocupă majoritatea pozițiilor politice strategice și au salariile cele mai bune. Am citit o singură poziție critică ce condamnă ieșirile împotriva premierului Viorica Dăncilă, în care Alina Mungiu-Pippidi spune în clar " Bărbații nu sunt înjurați ca femeile atunci când obțin poziții... Sunt în realitate niște mizerabili, ăsta-i adevărul ". Povestea relațiilor de gen, cu o puternică notă de dominație asupra femeilor, este fără sfârșit, cel puțin așa se vede acum  în societatea noastră . La fel ca și sentimentul masculin asumat, cel ce privivește au...
Citiți mai multe