Practicile europene de susțínere a industriilor creative
Sa luăm o pauză
și să ieșim din actualitatea imediată, cea plină de “euroi”, interese strategice, războaie și discursuri
politicianiste (înălțătoare). Dacă vrem să ne orientăm dezvoltarea și să avem
opțiuni strategice pentru creșterea economică și socială a comunității, nu cred
că există altă variantă decât aceea de a merge spre știință, spre cercetare, spre
studiile aplicate. Și să aducem experiența și soluțiile pe care le-au
dezvoltat comunități care au trecut sau trec prin aceleași dificultăți similare
celor pe care le traversăm și noi (stagnare economică, inegalități educaționale,
migrația resurselor umane cu înaltă calificare, scăderea eficienței
instituțiilor și multe altele), să le înțelegem și să decidem ce modele ne sunt
potrivite, ce soluții ar da rezultate la noi.
Politicile
publice și strategiile de creștere nu pot să rezulte decât dintr-un efort de
cunoaștere, planificare și optimizare a mediului socio-economic, mai mult chiar,
nu pot să fie elaborate ca într-o “carte a dezvoltării” scrisă în
bibliotecă. Mai descriptiv spus, nu are sens să desemnăm cei mai buni funcționari din Primărie să intre într-o bibliotecă și să facă într-o săptămână
un rezumat din toate cărțile despre
dezvoltarea unui incubator de afaceri în domeniul tehnologiei informației și
telecomunicațiilor, va rezulta doar un compendiu de termeni și principii
generale. Așa cum a început Primăria
Municipiului Timișoara dezvoltarea proiectului INCUBOXX, prea puțin probabil
să-și atingă obiectivele.
Aș veni mai
aproape de experiența europeană și aș spune despre INCUBOXX faptul că trebuie
să devină un conector al noilor afaceri din industriile creative timișorene.
Iar un plan de activitate pentru dezvoltarea acestui centru de industrii
creative (care cuprind și cele mai avansate categorii de servicii, pe lângă
deja clasicele sectoare din IT&C) ar trebui să vină din partea unei
platforme de cunoaștere și comunicare, formată din specialiști ce pot să lege
Timișoara de centrele europene ale acestor industrii creative.
Cine ar trebui să
facă parte din echipa de strategie a acestui centru? La fel ca în cazul
candidaturii orașului în competiția pentru capitală europeană, mediul civic și
profesional din comunitate ar trebui să își selecteze reprezentanții, să își
găsească cel mai bun format de finanțare, să își propună obiective și termene,
să intre într-un anumit ritm și să interacționeze cu rețelele europene din
acest domeniu. Un studiu realizat în iunie 2012 de INCOMPASS PROJECT (proiect
susținut de EU), arată cum s-au dezvoltat și cum funcționează cele patru
incubatoare de afaceri ale industriilor creative din Milano. Mai ales concluzia
mi-a atras atenția, referitoare la nevoia de a realiza rețele și a dezvolta
cooperarea dintre incubatoarele industriilor creative, condiție esențială
pentru sustenabilitatea acestor centre.
Experții
interesați în viitorul acestui centru pot fi universitari, practicieni, vârfuri
din Timișoara din cele mai diverse domenii (de la urbaniști, ingineri, până la
profesiile de tip umanist), iar intrarea în rolul de creatori de politici ar
presupune intrarea în rețele de cooperare din UE, ceea ce ar favoriza atragerea
de experți din regiuni ale Europei, pentru proiecte de cooperare cu centre
similare ce au deja rezultate semnificative. O rețea de centre de acest tip ce
și-a formalizat activitatea este, spre exemplu, European Creative Business Network,
fondată în 2011 în Olanda.
Am avea doar de câștigat dacă ne-am afilia acestor
rețele de cooperare, am trece de stadiul de centru zonal al investițiilor productive
din industria auto (esențiale, evident, pentru
dezvoltarea Timișoarei din ultimii zece ani), construindu-ne astfel, prin experiențele
de rețea, un sector
terțiar al serviciilor avansate.
Comentarii