Ţara de la marginea UE care a rămas fără politicieni
Ultimele şapte zile ale actualităţii româneşti arată o ţară fără politicieni, în care preşedintele este redus prin lege la un rol strict decorativ şi de PR al Statului Slab. Gălăgioşii politicieni din Bucureşti sunt tăcuţi şi nevăzuţi, şi chiar şi cei mai limbuţi din ei în alte dăţi sunt acum tăcuţi şi invizibili, frica ancestrală faţă de furia străzii aducând România politică într-o situaţie de ţară fără politicieni. Ceea ce este foarte grav, chiar dacă nu atât de tragic pe cât sunt accidentele colective şi nici atât de provocator pe cât este nivelul de corupţie de azi.
O ţară fără politicieni, aflată la marginea UE, pe limita confruntării dintre estul european dominat de influenţa rusă şi centrul european atât de diversificat şi instabil, o ţară ce nu mai are voci şi oameni decişi să joace roluri publice, nu poate să ajungă decât neguvernată, cu perderi majore în seria condiţiilor de securitate şi de funcţionare administrativ-economică.
Este imposibil ca o astfel de ţară să-şi definească viitorul, căci el se poate visa în stradă, dar nu se poate reglementa decât prin instituţii. Mai ales că nucleul energic al societăţii, cei care au susţinut protestele din ultimele zile, avansează cerinţe pentru care multe instituţii vor trebui să se reformeze destul de serios, ceea ce înseamnă muncă multă, la mai multe paliere de decizie.
Este imposibil ca o astfel de ţară să-şi definească viitorul, căci el se poate visa în stradă, dar nu se poate reglementa decât prin instituţii. Mai ales că nucleul energic al societăţii, cei care au susţinut protestele din ultimele zile, avansează cerinţe pentru care multe instituţii vor trebui să se reformeze destul de serios, ceea ce înseamnă muncă multă, la mai multe paliere de decizie.
Nu poate să fie vorba de nicio reformă instituţională dacă oamenii politici nu vor propune noi soluţii şi noi reglementări pentru mecanisme mai transparente, mai echilibrate şi independente, mai puţin corupte şi mai eficiente în rezolvarea nevoilor comunităţilor. Începând de la condiţiile şi rezultatele din educaţie, până la usturătoarele dosare ale corupţiei.
Unul dintre grupurile de analiză şi reflecţie formate din profesionişti în studiul sferei publice şi mecanismelor politice, Centrul pentru Studiul Democraţiei, think-tank înfiinţat în 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, a desfăşurat pe parcursul întregului an 2015 o analiză cu privire la reformarea principalelor instituţii şi legi care au rol în reprezentarea politică a românilor. Iar concluziile se dovedesc în aceste zile mult mai importante decât s-ar fi estimat, tocmai datorită paraliziei ce a lovit politicienii din Bucureşti, absenţei totale de soluţii politice atractive, refuzului străzii de a mai accepta figurile actuale ale clasei politice şi degringoladei în care a intrat societatea politică în faţa valului de revendicări sociale şi cetăţeneşti.
Printr-o legătură firească, unele dintre recomandările grupului de analiză de la Cluj cu privire la reformarea mecanismelor de reprezentare politică sunt prezente şi în discursurile pieţei în ultimele seri, în protestele din marile centre urbane ale ţării. Sunt chiar solicitări de bun simţ pentru permeabilizarea mecanismelor de decizie politică, pentru modernizarea partidelor, pentru reevaluarea ideilor şi autopercepţiilor politicienilor.
Sunt propuneri ce ar aduce doar transparenţă a instituţiilor reprezentative şi apropiere în raport cu cetăţenii.
Patru principii generale ce au ghidat analiza:
1. Ca element esențial
al unei democrații, reprezentarea politică
trebuie să reflecte fara echivoc interesele cetățenilor
și ale țării.
Democrația presupune un dialog continuu
între cetățeni informați și
implicați și factori de decizie care acționează
în interes public, precum și un control
permanent exercitat de către cetățeni.
2. Sunt necesare schimbări de design instituțional și
legislativ pentru creșterea calității reprezentării politice, gândite sub forma
unui pachet de măsuri complementare care să aibă ca scop îmbunătățirea reprezentării politice a cetățenilor.
3. Schimbările legislative trebuie să încurajeze și să țină
cont de propunerile societății civile și ale mediului academic și să aibă o bază științifică solidă. Este
necesară o evaluare atentă a interacțiunii
dintre politicile publice noi, adecvarea lor la contextul românesc, măsura în
care reflectă preferințele cetățenilor.
4. Mecanismele de reprezentare politică trebuie să asigure promovarea
competenței și onestității în funcțiile publice. Acest lucru presupune atât o
legislație electorală transparentă, care
să asigure egalitatea de șanse tuturor
celor care doresc să participe la alegeri, în calitate de competitori sau de
alegă- tori, cât și un efort din partea
partidelor de a își îmbunătăți și
transparentiza filtrele de selecție
internă a cadrelor propulsate în funcții
publice.
În conţinutul raportului acestui studiu foarte actual s-au formulat principii instrumentale de lucru şi recomandări pentru trei zone de interes: reforma electorală, înfiinţarea şi funcţionarea partidelor şi mecanismele de reprezentare în alegeri.
Iată concluziile:
I.Reforma electorală
Principii:
• Implementarea unor proceduri de organizare a alegerilor
care să asigure accesul la vot al tuturor cetățenilor
României, oriunde s-ar afla.
• Transparență
totală în toate fazele procesului electoral și
accesul neîngrădit al observatorilor electorali.
• Implementarea unor proceduri de organizare care să încurajeze
accesul la competiția electorală pentru
toate partidele, nu să impună bariere care să avantajeze doar partidele mari.
• Promovarea unei formule electorale care să asigure șanse egale pentru toți candidații, atât
tuturor celor aflați pe listele de
partid, cât și celor independenți.
• Promovarea unei formule electorale care să sporească nivelul
de competitivitate al alegerilor și să
favorizeze promovarea în funcțiile
publice a candidaților celor mai competenți, nu a celor mai loiali partidelor sau a
celor mai potenți financiar.
Principalele recomandări
Sistemul electoral pentru alegerea parlamentarilor trebuie
să se bazeze pe principiul proporționalității, completat cu următoarele elemente:
- Votul trebuie să fie acordat pe liste deschise, pentru a permite
alegătorilor să aibă la dispoziție o
paletă cât mai mare de opțiuni nu doar
între partide, ci și în interiorul
acestora.
- Criteriile de acces la competiție și de atribuire a mandatelor
trebuie să fie simplificate în cazul candidaților
independenți, pentru a încuraja
participarea acestora la procesul electoral.
- Pragul electoral pentru accederea în Parlament trebuie
coborât de la 5% la 3% din voturi, în conformitate cu recomandările Consiliului
Europei și în virtutea faptului că un prag
mai redus asigură o proporționalitate
mai mare a distribuirii mandatelor. În cazul celorlalte tipuri de alegeri,
recomandăm:
- Primarii trebuie aleși
prin vot majoritar, în două tururi de scrutin, în loc de un singur tur de
scrutin, pentru a asigura o reprezentativitate cât mai mare a acestora la
nivelul comunităților.
- Principiul listelor deschise trebuie introdus și pentru alegerea consilierilor locali și a consilierilor județeni, aleși
până acum pe liste închise.
- Pragul electoral pentru accederea în consiliile locale și județene
ar trebui eliminat definitiv în cazul alegerilor locale. Din perspectiva
procedurilor de organizare a alegerilor, recomandăm:
- Publicarea unui Cod Electoral unitar, care să conțină întreaga legislație electorală. - Interzicerea prin lege a adoptării de Ordonanțe de Urgență
care modifică legislația electorală.
- Adoptarea unui calendar de actualizare a legislației electorale respectând standardele
internaționale.
- Modificarea legislației
pentru a permite o activitate mai transparentă și
mai inclusivă a Birourilor Electorale. Legislația
electorală trebuie să garanteze accesul românilor de peste hotare la procesul
electoral.
În acest sens, se recomandă:
- Organizarea secțiilor
de vot de peste hotare trebuie să ia în calcul numărul de alegători de la
alegerile precedente și prognozele
privind variația numărului acestora.
Secțiile de votare trebuie dotate cu
material suficient pentru a primi cel puțin
1.000 de alegători.
- Introducerea posibilității
de a vota prin corespondență, prin mecanisme
care să asigure secretul votului și
costuri cât mai reduse pentru înscrierea și
exercitarea votului de către cetățenii
români din străinătate.
II. Înființarea și funcționarea
partidelor
Principii:
• Asocierea legală facilă într-un partid a oricărui grup de
cetățeni care doresc acest lucru.
• Stabilirea unor condiții
clare și cât mai puțin restrictive pentru radierea partidelor,
în acord cu condițiile stabilite de Constituție.
• Asigurarea prin lege a condițiilor
necesare, financiare și logistice,
pentru ca orice partid să se bucure de sustenabilitate organizațională.
• Impunerea unor reguli clare și
transparente pentru finanțarea
partidelor, astfel încât partidele să nu fie tentate să ocolească legea pentru
a avea acces la resurse.
Principalele recomandări
Înființarea mai ușoară a partidelor politice, cu doar trei
membri fondatori, este principalul element de reformă politică din 2015. Cu
toate acestea, sunt necesare în continuare:
- Revizuirea criteriilor prin care un partid poate fi
radiat, în sensul eliminării obligației
unor partide înființate cu scop local
de a dezvolta o activitate la nivel regional sau național.
- Creșterea
transparenței în finanțarea partidelor și campaniilor, în special în ceea ce privește împrumuturile și donațiilor, prin
eliminarea posibilității ca acestea să
rămână anonime.
- Coborârea pragului procentual care trebuie atins de un
partid în alegeri (în prezent de 3%) pentru a putea deconta cheltuielile de
campanie de la stat, pentru a nu descuraja participarea în alegeri a unor partide
mai mici.
III. Mecanisme de reprezentare între alegeri
Principii:
• Reformele legislative și
revizuirea Constituției trebuie să
pornească de la premisa că Parlamentul este principalul pilon al democrației reprezentative. Abuzul de ordonanțe de urgență
al Guvernului trebuie stopat.
• Este necesară crearea unui cadru instituțional care să confere Parlamentului
principalul rol de legiferare și
mecanisme de control eficiente în raport cu Guvernul.
• Referendumul și
inițiativa legislativa cetățenească trebuie să reprezinte un mecanism
aflat la îndemâna cetățenilor, iar voința exprimată prin aceste instrumente trebuie
transpusă în practică fără a lăsa loc la interpretări.
• Reforma legislației
privind partidele și a mecanismelor de
alegere a parlamentarilor are rolul de a asigura o creștere a nivelului de competență
și performanță a Parlamentului. Concomitent, Parlamentul trebuie să își recapete rolul instituțional, de principal for de deliberare și reprezentare în democrație.
Principalele recomandări
- Trebuie eficientizate elemente de control parlamentar precum
întrebările sau interpelările adresate miniștrilor,
moțiunile simple sau moțiunile de cenzură.
- Introducerea posibilității
ca referendumul să fie organizat și ca
urmare a inițiativei cetățenilor.
- Clarificarea statutului juridic al rezultatelor
referendumului, pentru a evita situații
precum cea de după referendumul din 2009. Textul legii trebuie să fie mai clar
cu privire la statutul obligatoriu sau consultativ al referendumului.
- Eficientizarea inițiativei
legislative cetățenești, în așa
fel încât aceasta să devină un instrument real la îndemâna unui cetățenilor.
Comentarii