Se dezbat bugetele autorităţilor locale în 2017?

În această lună se votează bugetele publice anuale ale administraţiilor locale. 

La Consiliul Judeţean Timiş, aşa cum ne aşteptam, proiectul de buget a fost publicat în surdină, în 6 martie, pe site-ul instituţiei, fără multe eforturi de promovare şi dezbatere, cu o ţintă de adoptare în viitorul plen din 20 martie.

Presa a reacţionat sporadic. Deşi, e adevărat, nici executivul din CJT nu a susţinut public modul în care a proiectat acest buget, cu argumente şi cu mai multe materiale de prezentare. Simplul argument al evoluţiei sumelor alocate în comparaţie cu execuţia de anul trecut nu este nicidecum o justificare suficientă pentru opţiunile prevăzute în proiect. Plus că, deocamdată, nu s-a anunţat nicio dezbatere publică pe acest subiect.

Din nou, proiectul prevede bani foarte puţini pentru finanţarea proiectelor culturale (din totalul de aproape 105 de milioane de euro al bugetului 2017), dar foarte mulţi pentru cheltuieli de personal, culte, transporturi. Cheltuielile pentru domeniul sănătăţii cresc vertiginos, faţă de anul trecut, dar merg mai ales către Spitalul Judeţean (fieful CJT). O întrebare simplă cu privire la bugetul pentru sănătate: cum se face că CJ Timiş nu sprijină în niciun fel investiţia de la Noul Spital de Copii? Nu a trecut prea multă vreme de când a fost începută investiţia de acolo, fără să avem un orizont de timp pentru finalizare? Sau nu e prioritar pentru cei care conduc CJT să implice bugetul în investiţia de la Spitalul Louis Ţurcanu.

Când citeşti că pentru transporturi se alocă în Timiş 81 de milioane lei, bani publici, iar pentru cultură doar 5,8 milioane lei, realizezi motivul pentru care cultura este mai mult o opţiune individuală aici. Am uitat, brusc, de faptul că Timişoara a câştigat nominalizarea la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021? Exita o aşteptare legitimă pentru ca proiectul de finanţare publică a iniţiativelor culturale să crească de zece ori, începând cu acest an. Comparaţi doar aceste sume, judecaţi: cheltuieli de personal de 169 milioane lei, iar pentru cultură doar 5,8 milioane.

La Primăria Timişoara se lucrează intens pentru proiectul de buget. Însă fără niciun draft de propunere, în care comunitatea să-şi regăsească interesele. O să vină explicaţii despre faptul că nu se poate propune un proiect de buget public pentru Timişoara înainte ca să fie aprobat bugetul CJ Timiş. Explicaţii pe care nu le mai ia nimeni în serios. Când toată lumea vorbeşte de nevoia de implicare a comunităţii pentru configurarea celor mai bune opţiuni strategice ale viitorului oraşului, mai ales pentru 2021, executivul primăriei ocoleşte cea mai simplă cale de a ţine interesul treaz, aceea de a organiza dezbateri publice, de a chema societatea civilă şi mediile profesionale la audieri şi iniţiative. Pur şi simplu nu-i pasă nimănui de faptul că subiectul alocării banilor publici oferă cel mai bun prilej pentru a obţine mobilizarea.

Nu doar la Primăria Timişoara lipseşte cu desăvârşire o minimă planificare şi organizare strategică pentru consultarea comunităţii în privinţa priorităţilor în cheltuirea şi investirea banilor publici ai oraşului. Este uzual ca în plenul CL Timişoara să se voteaze, lună de lună, alocări de cote de combustibil pentru diverse maşini ale direcţiilor din primărie, sau că se aprobă indicatori tehnici urbanistici de detaliu, impuşi de lege. Dar aceste măsuri atrag un interes public aproape de zero. În schimb, despre alocarea bugetului Timişoarei, unul dintre cele mai mari din ţară (aproape 280 de milioane de euro), ni se vor servi vechile explicaţii despre criza de timp ce împiedică planificarea unei perioade de consultări rezonabile. Comunitatea nu este chemată la Primăria Timişoara pentru dezbateri aplicate pe bugetul oraşului. Cel mult de formă, se va organiza un simulacru de dezbatere, unde o să fie câţiva reprezentanţi de instituţii interesate în finanţările publice asigurate prin bugetul oraşului, o pseudo-dezbatere, ca în fiecare an. Sloganul sub care Primăria Timişoara îşi adoptă bugetul an de an este dintre cele mai binecunoscute: Merge şi aşa!


Subiectul dezbaterilor publice aplicate asupra bugetelor locale ale comunităţilor mai mici din judeţ, de la Lugoj şi până la Beba Veche, aproape că nu există pe agenda publică. Aleşii locali nu au obişnuinţa de a face un efort, la început de an, să grupeze opţiunile cetăţenilor pentru proiectele ce ar trebui susţinute cu banii comunităţii, în anul care începe. E uimitoare confuzia generalizată ce se face între propunerea electorală a unui candidat de primar ce câştigă alegerile locale şi proiectul de buget anual al localităţii, cu tot cu listă de investiţii. Mai ales primarii se (pre)fac că uită despre dezbaterile publice de dinaintea adoptării bugetului anual al localităţii, lăsând de înţeles că promisiunile lor din campania electorală ţin loc de priorităţi de investiţii. Ei bine, nu-i aproape deloc aşa, legea spune că dezbaterea publică a bugetului local este obligatorie, iar spiritul legii indică imperativul de a considera în construcţia proiectului de buget şi solicitările exprimate în mediul public, nu doar rapoartele tehnice ale aparatului primarului.

Articol publicat în ediţia print din 16 maritie 2017 a săptămânalului Banatul Azi

[sursa foto: radiotimisoara.ro]

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Trista zi a tinerilor

Imagine
Azi a avut loc prima ediţie a unei manifestări atât de vădit electorale, încât până şi în Sectorul 5 ar fi fost huiduită. Noua zi a Tinerilor Timişoarei, aşa cum a fost denumită de cei din Primărie, a presupus un program ce urma să se desfăşoare de-a lungul întregii zile, mai ales în zonele noi pietonale ale centrului: scopul, este evident, a fost umplerea cu program de mâna a treia a unei frumoase zile de weekend, ca să vadă miile de timişoreni (dacă se poate tineri) că EL, primul edil al oraşului, se ocupă creativ de timpul liber al trecătorilor. Un bluf electoral pe care presa l-a tratat imediat ca atare.  În paralel cu tristeţile ce se desfăşurau sub înaltul pontaj al primarului, prin zonele cele mai centrale din oraş (transformate în bâlci), în altă parte, fix în faţa primăriei, debuta la ora 14 un protest al tinerilor, da, tocmai al lor, ca reacţie la tergiversarea construirii unui skatepark. Skaterii s-au adunat în faţa primăriei, deşi autorizarea dată pen
Citiți mai multe

(de)compromis

Imagine
Cum era de așteptat, anunțarea unei noi alegeri pentru rolul de candidat la nominalizarea pentru funcția de Prim-ministru a declanșat valuri de titluri în presa românescă. Într-o presă în care, apropo, Tolontan publică azi un breviar al ultimelor săptămâni de anchete în cazul Spitalului Malaxa din București, un breviar lămuritor despre rețelele subterane ce funcționează în București. O reacție surprinzătoare a venit de la CTP, la Digi24 : Grindeanu este limba de pantofi a lui Dragnea. Iar a pleznit-o republicanul. Stelian Tănase, cu fibră liberală la vedere, observă că Dragnea e pe ducă și că se pregătește Grindeanu să preia partidul. Oare Stelian Tănase nu a auzit declarația zilei , în care cel care urmează să fie Prim-ministru afirmă că va avea o relație de subordonare față de Președintele Camerei Deputaților, șeful său de la PSD: "O să am o relație de subordonare cu domnul Dragagnea, e șeful PSD "?  E clar ca lumina zilei, nu se întrevede nicio problemă, cel p
Citiți mai multe

Când se va bloca economia Timişoarei şi Aradului? Ce se poate face? Despre previzibila criză socială nu vorbeşte nimeni?

Imagine
Performanţele semnificative ale polului de dezvoltare Timişoara-Arad, exprimate mai ales în termeni de exporturi anuale, lăudate pe merit în cursul acestui an în toate conjuncturile şi pe mass-media , se explică în primul şi în primul rând prin prezenţa masivă în Timişoara şi Arad a puternicilor producători multinaţionali din domeniul automotive. Opt miliarde de euro exporturi anuale echivalează cu nivelul exportului realizat din Bucureşti, acolo unde se află 10% din populaţia ţării, toate sediile instituţiilor financiare şi foarte multe interese. Dacă nu erau producătorii multinaţionali, atunci exporturile Timişoarei probabil că ar fi fost probabil la sub jumătate din cât sunt acum. Iar de aceste exporturi depinde, direct sau indirect, întreaga economie locală, dacă nu şi regională. În acest context, rumoarea discuţiilor despre o supraîncălzire a pieţei forţei de muncă din zona noastră duce direct la o îngrijorare crescută despre viitorul economiei locale, pe termen mediu şi l
Citiți mai multe

Aglutinarea fragmentelor de adevăr și minciună. O fantomă bântuie agenda publică: Statul Paralel.

Imagine
Ce este Deep State ?  De unde a început utilizarea termenului și care sunt realitățile la care se referă. Cea mai largă definiție a statului paralel indică o grupare de oameni conectați într-o rețea de tip clandestin, neoficială și prezumtiv ilegală, formată din actori principali sau relee aparținând straturilor semnificative ale structurilor guvernamentale, birocratice și de intelligence dintr-o țară, rețea care controlează generarea și aplicarea politicilor publice din spatele scenei oficiale, lăsându-i pe actorii aleși legitim în cadrul proceselor electorale să joace doar roluri de figuranți, fără o contribuție semnificativă la controlul politicilor publice. Cea mai importantă discuție din societățile democratice cu privire la Deep State se desfășoară în SUA, unde valul contra-terorismului de după 11 septembrie 2001 a condus administrația federală americană din timpul președinților Bush și Obama la generarea unor programe de supraveghere internă a populației american
Citiți mai multe

Pâine şi circ, sezonul 2016

Imagine
Recomand excelentul comentariu publicat de Florin Poenaru , din care aş transforma explicaţia asupra victoriei lui Trump: "până la urmă a fost vorba despre clasă", în mult mai simplista formulă "pâine şi circ". Asta nu înseamnă că sunt  mai puţin valoroase observaţiile făcute de Florin Poenaru. Înseamnă doar că acest ghiveci de politică neoliberală a democraţilor americani face o reţetă perfectă cu exultările antiglobalizare ale izolaţionismului marca Trump, toate acestea fiind topite şi lipite ca plastilina de ecranul televizorului, pentru consum de masă electoral. Trump a dat pâine şi circ, a vorbit despre vinovăţia întregii lumi pentru decăderea Americii măreţe, despre hoţia corporaţiilor şi a establishmentului financiar şi politic (Bernie! Bernie!), despre pericolul extern venit din partea colaboratorilor din străinătate, cu care aceste corporaţii sunt mână în mână. Şi despre pericolul imigraţiei. Despre un nou orizont fericit pentru americani, ce s
Citiți mai multe

Cum se negociază o majoritate?

Imagine
Încă nu s-a uscat bine cerneala pe procesele verbale cu care s-au raportat rezultatele din cele 595 de secţii de vot din judeţul Timiş şi iată că preşedintele PNL Timiş a intrat brusc în campanie electorală. Pretextând că nu a vrut să utilizeze subiectul autostrăzii pentru a scoate în stradă timişorenii înainte de alegerile locale, primarul Robu a anunţat (chiar în prima conferinţă de presă de după scrutinul de duminică) faptul că are de gând să mobilizeze oamenii în stradă pentru a protesta faţă de absenţa măsurilor guvernamentale cu privire la realizarea centurii de sud. Sigur, e mai mult decât evident, preşedintele PNL Timiş face exact invers faţă de cum declară, adică iniţiază exact un demers electoral, apărându-se prin explicaţia că nu face deloc politică atunci când militează şi protestează public pentru un subiect fierbinte al Timişoarei.  Hai să fim puţin serioşi, principalele subiecte prezente pe agenda publică a oraşului sau judeţului nu au cum să fie discutate de oam
Citiți mai multe

Foto, video şi scurte note (la cald) despre Revolution Festival 2016

Imagine
Două artiste fascinante au dominat această ediţie, a doua, la Revolution Festival 2016 .  În prima zi, 3 iunie, Juliette Lewis , alături de band-ul The Licks, a transformat parcul Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara într-o arenă de indie-rock american. Juliette, cunoscută iniţial la noi prin rolul ce l-a jucat în Natural Born Killers , a intrat cu foţă pe scena rock în perioada 2003-2009. Din 2009 prima trupă formată s-a destrămat, iar în 2015 Juliette a anunţat reunirea trupei, pentru un concert la Los Angeles. Nu a fost doar un concert, au urmat mai multe, iar în 2016 a fost lansat şi noul album Hello Hero. Ocazie cu care începe şi un turneu în Europa, iar Timişoara are astfel ocazia de a fi pe traseul acestui tur 2016 Juliette and The Licks. Hello, Juliette!  În cea de-a doua zi, 4 iunie, tot pe Music Guru (Stage), a urcat o legendă vie  a britrock-ului, trupa Skunk Anansie , având-o ca lead-vocal pe SKIN , o voce foarte pute
Citiți mai multe

Parlamentare 2016: Ponta vs Blaga în Circumscripţia electorală 37 Timiş

Imagine
În Circumscripţia 37 Timiş, acum patru ani, rezultatele coabitării politice PSD cu PNL dădeau un rezultat fabulos pentru această alianţă (13 mandate din 20 adjudecate în Timiş au fost ale USD).  Dintre toate aceste 20 de mandate confirmate în Circumscripţia 37 Timiş, oamenii ce făceau parte direct din echipa lui Ponta erau doar doi. Din echipa Blaga, între cei care au adjudecat mandate de parlamentari se aflau tot doi noi aleşi, alături de senatorul Blaga, mandatat la redistribuiri, dintr-o postură inferioară de pierzător al scrutinului în colegiu. Relativ avantaj al echipei Blaga în 2012.     sursa datelor: opiniatimisoarei.ro În 2016 se prefigurează un net avantaj al oamenilor ce fac parte direct din echipa Ponta. Un (posibil) viitor senator şi trei deputaţi PSD (dacă nu chiar patru, rămâne de văzut), reprezentând poziţii eligibile ale listei PSD în Timiş la parlamentarele 2016, fac parte din primul cerc de aliaţi şi militanţi ai echipei Ponta. Dintre aceştia
Citiți mai multe

[ CARTEA DE SÂMBĂTĂ ] Citind "Femeia cu Părul Roşu"

Imagine
Femeia cu Părul Roşu, roman semnat de Orhan Pamuk, este un test experimental ficţional, perfect pentru câteva tipologii de cititori. Pentru un cititor care se ocupă cu comunicarea şi PR-ul, obişnuit să se joace cu emoţiile şi sentimentele create prin mijlocirea cuvintelor, ori deprins cu tehnicile de mixaj vizual (întâlnite mai ales în textele ficţionale), noul roman al lui Orhan Pamuk dezvăluie întâi de toate o ingenioasă tactică de promovare a legăturii dintre legendele orientale şi cele ale civilizaţiei greceşti. Soiul acesta de alăturare şi chiar întrepătrundere dintre Orient şi Occident este exemplificat prin paralela dintre legenda regelui din cetatea grecească Theba, Oedip, care îşi ucide tatăl, şi legenda din Cartea şahilor, scrisă de Ferdousi, în care se află tragedia lui Rostam şi a fiului său, Sohrab. Ledendele vorbesc simetric despre cum Oedip îşi ucide tatăl, pe regele Laios, dar şi despre cum Sohrab este învins în luptă şi ucis de tatăl său, Rostam. Faţă de Oedip
Citiți mai multe

Madonna la PSD

Imagine
Anunțul despre organizarea unui posibil miting de susținere a premierului Viorica Dăncilă (propus chiar de PSD Timiș) a încins tastaturile, a dus la excese de limbaj, i-a facut pe băieții talentați din presă să fie și mai plini de ei, iar pe colegele de partid ale doamnei prim-ministru le-a făcut să-și pună întrebarea, probabil, dacă mai e cazul să stea acasă și să mai suporte gălăgia politică făcută de bărbați, cât timp ei ocupă majoritatea pozițiilor politice strategice și au salariile cele mai bune. Am citit o singură poziție critică ce condamnă ieșirile împotriva premierului Viorica Dăncilă, în care Alina Mungiu-Pippidi spune în clar " Bărbații nu sunt înjurați ca femeile atunci când obțin poziții... Sunt în realitate niște mizerabili, ăsta-i adevărul ". Povestea relațiilor de gen, cu o puternică notă de dominație asupra femeilor, este fără sfârșit, cel puțin așa se vede acum  în societatea noastră . La fel ca și sentimentul masculin asumat, cel ce privivește au
Citiți mai multe