Câteva observații diagonale, a doua zi după alegerile din 26 mai

• O hartă interactivă intersantă cu rezultatele alegerilor Europarlamentare din 26 mai 2019 din România se află pe hotnews.ro

• Rezultatele la nivel european se află pe site-ul oficial al Alegerilor Europene 2019

• Dacă ar fi votat toți cei care nu au mai ajuns să-și exprime votul, din cauză că s-au închis secțiile, PSD ar fi ajuns la un rezultat final de sub 20%. Este prima dată în istoria alegerilor democratice din România când au fost cozi la ora 21 în foarte multe secții de votare din țară (pe lângă interminabilele cozi la secțiile din țările UE), echivalând cu mii de oameni care nu au mai putut vota (o estimare minimală merge chiar până la trei sute de mii de cetățeni care nu au reușit să mai voteze din cauza închiderii secțiilor la ora 21, în țară).

• Se scrie, chiar, că dacă s-ar fi votat întreaga zi cu viteza maximă posibilă,  viteză înregistrată ieri între orele 11-13, tot nu ar fi ajuns să poată vota mai mult de 70% din cetățenii cu drept de vot (ceea ce atrage o responsabilitate a organizatorilor scrutinului cu privire la asigurarea egală, pentru toți cetățenii, a dreptului de a vota, fără îngrădire).

• Vârsta unui segment majoritar din votanții PSD (peste 50% din cei care au votat PSD, conform sondajelor de la ieșirea de la urne) a crescut la peste 60 ani.

• Principalul discriminant care a alimentat votul pentru USR-PLUS este calitatea de politician nou, despre care se bănuiește că s-ar afla pe listele și în conducerile USR-PLUS (aproape toț cei care au votat USR-PLUS respingând listele de politicieni vechi, propuse de partide conduse de politicieni vechi). Desigur, este un nou mit urban care a funcționat la aceste alegeri (Cioloș nu doar că este un politician vechi, dar a fost chiar lider politic la nivel european, membru al euroguvernului).

• Marea majoritate a tinerilor care au votat pentru prima dată (cca 15% din totalul populației cu drept de vot) probabil că au mers spre USR-PLUS (alianță care este catchy pentru tineri tocmai pentru că e formată din partide de social-media, cu rezultate datorate aproape exclusiv comunicării online).

• Cu un total de 5,1 milioane voturi exprimate în urban și 3,8 în rural, acest scrutin indică în ce măsură politica românească se îndreaptă către urbanizare (în alegerile naționale anterioare media de participare la vot în rural a fost mai mare decît în urban).

• ALDE este victima unei posturi de fals partid balama, care de fapt nu a avut agendă proprie, acum obținând un rezultat sub pragul electoral.

• Rezultatul în cifre absolute obținut de UDMR este suprinzător de mare (480 mii voturi), în contextul acestei prezențe generale foarte ridicate, rezultat care a condus la calificarea peste pragul electoral de către partidul UDMR.

• PMP este dovada existenței recurente a unui partid ce trăiește exclusiv din imaginea liderului.

• Partidele de structură și rețea teritorială încep să fie puternic amenințate de partidele prezente doar prin social-media (USR și PLUS).

• Orașele mari (cele care dau tendința politică, de obicei), au adus USR-PLUS pe primul loc în plan local sau județean. Cazul deplin ilustrativ este al Bucureștiului, unde Alianța USR-PLUS a câștigat zdrobitor cu 46%, în fața PNL (15%) și PSD (14%). Alte 4 județe cu centre urbane universitare mari au dat pe primul loc USR-PLUS:

1. Cluj – 32,35%
2. Timiș – 32,35%
3. Brașov – 30,18%
4. Iași – 26,86%

•     USR-PLUS înregistrează aproximativ 100 mii voturi în Timiș, al doilea rezultat USR-PLUS după București (în condițiile în care nimeni nu îi recunoaște pe stradă pe liderii județeni ai USR-PLUS), confirmând că ideile politice (larg difuzate, adevărate sau false) sunt mult mai puternice azi decât oamenii politici (slabi).

•     Succesul referendumului îl face pe Iohannis cel mai important candidat la alegerile prezidențiale de la finalul lui 2019, orice alt candidat cu forță de tracțiune pentru turul doi fiind obligat să intre în competiție cu o agendă reală a populației și a nevoilor societății românești (nu cu gogoși vândute frumos, așa cum au fost cele din așa-zisul program de guvernare al PSD din 2016).

•     Prin validarea referendumului este deschisă calea pentru reforme constituționale (rolul președintelui și premierului, Parlament cu o singură cameră, alegerea independentă a judecătorilor Curții Constituționale, etc).

    

•     Politica internă va fi acum o confruntare directă de agendă politică și de credibilitate a politicienilor din partidele vechi versus a celor din partidele noi. Specific,  între PNL și USR-PLUS se va duce o competiție foarte strânsă, din care PSD va căuta să profite (clivajul opoziției actuale va fi benefic puterii pesediste).

•     Deocamdată niciun partid nu reușește să militeze cu rezultate mai bune pentru voturile românilor din diaspora decat  reușesc cei de la USR-PLUS (partid de social-media și comunicare online).

•     Doar jumătate din votanții PSD au menținut consemnul de boicot la referendum (diferența dintre 50% prezență la euro și 40% prezență la referendum).

•     Ce se poate întâmpla la prezidențiale? Nimic, jocul e încheiat.

•     Ce se poate întâmpla la locale? Foarte multe, mai ales dacă USR-PLUS va presa cu succes pentru alegeri la primari în două tururi (PSD poate fi aproape scos din administrația locală prin acest sistem electoral).

•     Cum sunt tendințele dinamicii electorale? Dacă în 2016 PSD obținea 3,2 milioane voturi, iar PNL 1,4 milioane, USR obținea abia 0,6 milioane, la o prezență de  7,3 milioane la urne. Acum, la Europarlamentarele 2019, PSD obține 2 milioane voturi (scade 1,2 mil), iar PNL obține 2,4 milioane (crește cu 1 mil), USR (cu PLUS acum) obține un maxim de 2 milioane (crește cu 1,4 mil), la o prezență de  9,3 milioane la urne (creștere cu 2 mil).

•     Reacția românilor migranți în acest scrutin, plecați în țări ale UE, dar și a românilor din țară, indică faptul că miza acestor alegeri, în percepția alegătorilor, este direcția europeană a României. Principalele partide care au pus sub semnul întrebării parcursul european al României (PSD și ALDE) au pierdut blocuri semnificative de votanți (mai ales urbani) și aproximativ 50% din rezultat în termeni ponderați.