- O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019, se află pe hotnews.ro
- Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea.
- Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai, Mircea Kivu, Moise Guran, Barbu Mateescu, Dan Tăpălagă, Alex Livadaru, Ion Cristoiu, Vasile Dâncu, Dan Jurcan, Cristian Pîrvulescu, Daniel David. Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică.
- Totuși, acești analiști au etalat, în cvasi-totalitatea comentariilor despre rezultatele de duminică, doar argumente care să ajute în evaluarea prestației candidaților, a poziționărilor și reacțiilor acestora, cu valoare explicativă pentru rezultatul final în număr de voturi. Niciun analist nu a realizat critica sau măcar evaluarea modului în care au jucat această campanie consultanții candidaților.
- Și totuși, consilierii de comunicare politică, acei consultanți care construiesc strategia de comunicare, ajutați de implementatori de PR, sunt cei care aduc în jocul candidaților conținut de comunicare.
- La Klaus Iohannis era clar, de mai multă vreme, consilierii de comunicare politică au mers tot pe strategia (câștigătoare) a efortului minim pentru rezultat maxim și de prezervare a avantajului de la intrarea în campanie (să nu uităm, Klaus Iohannis și-a anunțat oficial candidatura primul, anul trecut). Au beneficiat, mai ales, de un efect de bulgăre de zăpadă comunicațional, pozitiv pentru candidat, provenit din schimbarea peisajului politic în ultimele 6 luni, culminând cu căderea guvernului Dăncilă și instalarea guvernului Orban, în pragul turului întâi al prezidențialelor. Acest context favorabil a generat, probabil, unul dintre cele mai simple exerciții electorale prezindențiale din ultimii 30 de ani, cu beneficiar președintele în funcție.
- La PSD, noii consilieri ai candidatei (fostă premier) Viorica Dăncilă au jucat median (chiar aproape de mediocru). Probabil că mișcarile și degringolada pesedistă și-au pus amprenta și pe culisele acestei campanii prezidențiale, fosta doamnă premier repetând truisme neutre pentru propriul electorat (conservat numeric, între europarlamentare și votul de duminică, dar nu prin mesajul candidatei, cât prin networkingul partidului), fără să convingă și să aducă nimic peste voturile partidului.
- Marele pierzător de etapă este candidatul alianței USR-PLUS. Dan Barna a pierdut opt sute de mii de voturi între scorul de la europarlamentarele din 26 mai și acest tur întâi al prezidențialelor, din 10 noiembrie. Dacă vreți să știți motivul, priviți making-off-ul zilei alegerilor, realizat de pressone.ro. O producție ce a mers la risc, creativă și interesantă, atât în perspectiva unei posibile intrari a personajului principal portretizat în turul al doilea, dar și din perspectiva eșecului acestuia, așa cum s-a și întâmplat după ora 21 a zilei de duminică.
- Filmul (documentar) e interesant pentru că îl arată pe Dan Barna natural, servind micul dejun, curățindu-și pantofii, vorbind colocvial cu familia, colegii, cetățenii din secția de vot.
- Mai e interesant și pentru că arată un candidat fără consilieri de comunicare politică, singur și visător, aflat în ziua votului acasă, în Sibiu. Dacă ar fi avut consilieri de comunicare, cu siguranță impresia de singurătate, care a dominat aprițiile lui Barna în toată perioada precampaniei și campaniei electorale, ar fi fost atenuată printr-o echipă foarte vizibilă, prin „inventarea” endorserilor (chiar pentru că au fost atât de puțini, au ieșit în evidență, prin chiar izolarea lor), ca și prin „montarea” unei minime dezbateri a temelor de pe agenda politică propusă de candidat. Dacă ar fi avut consilieri, ar fi știut că orice making-off se negociază anterior filmărilor, ca să arate ceea ce e obligatoriu să fie arătat din latura umană a unui om până mai ieri necunoscut. Dacă ar fi avut consilieri, ar fi calculat altfel județele țării, nu doar numărându-le simplu în termeni de două pe zi, parcurse în turneul electoral, ci prin segmentarea demografică și prin evaluarea dinamicii notorietății politice a candidatului. Dacă ar fi avut consilieri, probabil că s-ar fi întrebat dacă îi ajunge să fie natural pentru a juca cea mai importantă carte a unei candidaturi, credibilitatea - ori dacă mai e necesară, în plus, și o suită întreagă de răspunsuri pe care publicul așteaptă să le audă cu privire la cele mai stringente întrebări despre funcția pentru care candidează. Caz școală de inadecvare.
Comentarii