Lumea de azi 360º - Informare sinoptică prin Revista Presei, alternativă la spirala FakeNews

Cele mai noi abordări ale fenomenului FakeNews arată că spirala știrilor neadevărate, propagate rețelistic, fără un epicentru de dezinformare, se întrepătrunde tot mai frecvent cu o spirală mult mai periculoasă, cea a campaniilor de propagare conștiente și coordonate, implicând știri și narațiuni destinate dezinformării, într-un veritabil conflict hibrid global, multipolar. În recent promovatul proiect al Strategiei Naționale de Apărare 2020-2024, înaintat Parlamentului de către CSAT, se vorbește chiar despre fake news și securitate informațională, menționându-se că sunt necesare instrumente pentru îmbunătătirea nivelului de constientizare cu privire la acțiuni ostile / de influență, derulate în spațiul public prin intermediul mass-media clasice sau online (dificil de gestionat atunci când apar factori noi, cu impact în plan securitar, precum dezinformarea sau răspândirea / fabricarea de știri false). De asemenea, se vorbește despre includerea în curricula educatională a dezvoltării gândirii critice cu privire la riscurile asociate agresiunilor informaționale.

FakeNews este deja un subiect clasic al domeniului Comunicării Publice, dar și un capitol de preocupări și responsabilități pentru instituții publice dintre cele mai importante. Recent, Ministerul Ministerul Apărării a anunțat lansarea achiziției publice a unui sistem informatic de monitorizare media pentru a reacționa la știrile false despre Armată. În mass-media, preocuparea pentru delimitarea de FakeNews este o probă de turnesol la ordinea zilei pentru jurnalismul online quality, care rămâne atât de vulnerabil la agresiunea campaniilor de dezinformare. Una dintre publicațiile premium cele mai exigente în jurnalismul de investigație și comentariul de conținut din ultimii ani, a dedicat chiar o secțiune specială de știri pentru articole investigative și de analiză asupra campaniilor de dezinformare. Uniunea Europeană a constituit un Grup de experți la nivel înalt pentru combaterea dezinformării, o structură care merge pas cu pas, în timp real, pe firul campaniilor de dezinformare. Grupul de experți identifică faptul că „tehnicile și, mai ales, tehnologiile de dezinformare, evoluează aproape în timp real, pe măsură ce "stăm noi de vorbă", avertizând că paleta de expresii FakeNews este amplă, de la deepfakes, influenceri care nu există, dar au zeci de mii de followeri, la texte fake, dar total plauzibile, până la publicații cu rol de proxy în propagarea FakeNews.

Totuși, indiferent de câte și ce tipuri de FireWall-uri vom instala în rețelele online, sau de cât de sus vom fixa formal standardele jurnalismului, mintea umană este cel mai bun apărător al argumentelor adevărului, chiar dacă adevărul nu este nici unic și nici depozitat într-un singur loc, iar lumea noastră este una a dialogului și argumentelor antitetice, uneori chiar contrare ideologic. Cel mai eficient instrument, pe termen lung, rămâne educația comprehensivă, în care prețioasa ambiție constă în formarea gândirii critice a tinerilor și a adulților - căci educația permanentă devine tot mai importantă, pentru toate segmentele de vârstă. Recent, de doi-trei ani, a început să fie uzitat și termenul de „DeepFake”, ca o exacerbare a FakeNews, iar despre consecințele DeepFake se spune că pot fi mult mai costisitoare decât ne închipuim.

Pare tot mai clar că efortul de a educa perspectiva userului de internet asupra celei mai bune soluții pentru alegerea canalelor jurnalistice credibile și a consumului de știri premium este educația. În termenii zilelor noastre, educația jurnalistică nu înseamnă doar cantitate, multiplicare a canalelor și slalom tot mai rapid și haotic între surse. Educația jurnalistică înseamnă mai ales fixarea unei rețele nodale de surse jurnalistice premium, remarcate prin recursul repetat la multiple voci autorizate (comentatori avizați și recunoscuți ai univesului de informații primare), recunoscute și prin tradiția utilizării de metode jurnalistice credibile, la standarde profesionale. Cele mai dense surse jurnalistice utile pentru educarea publicului, pentru remarcarea rețelelor nodale de surse primare credibile, sunt cele din fluxurile periodice de Revista Presei.

Ca o curiozitate, o simplă căutare pe Google indică un număr încă redus de buletine periodice de Revista Presei, până la maxim zece astfel de produse jurnalistice, disponibile în piața online din România. Între ele se află și Revista Presei UVT (prezentă în prima pagină de căutare Google, indexată pe locul nouă în ziua redactării acestui articol), un produs editorial selectiv, cu știri din actualitatea educațională, culturală, economică și științifică, cu preponderență din presa românească (selecție realizată prin monitorizarea a 60 de canale online de știri din România, majoritatea naționale, plus câteva locale și regionale, ca și încă a 25 de canale internaționale). Revista Presei UVT s-a consacrat, astfel, ca produs specific de informare publică, alături de platforme de anvergură în piața mass-media, aparținând unor operatori de presă credibili, jucători majori ai industriei mass-media:

Primul este multitematic, lansat prin aplicație de mobile, Biziday.ro, un selector de „știri verificate”, cum se arată chiar în titlu.
Celelalte două sunt în format de newsletter (abonament): Savantgarde.ro, săptămânal de știință, tehnologie, lifestyle, artă și design, cultură urbană și mediu natural (avându-l ca editor principal pe Marius Cosmeanu, alumni UVT, absolvent de Sociologie);
Ultimul din shortlist este un produs cu adevărat special, nișat și tematizat, cultural, interpretativ și critic, o specialitate surprinzătoare: Concentrat - de la DOR.ro, selecție zilnică din actualitățile interne și internaționale, cu filtre în culori nuanțate.

De menționat că doar aceste 10 produse de Revista Presei sunt active și oferă rezultate semnificative, adică oferă zilnic ori măcar săptămânal selecții jurnalistice și semnalări de conținut original demn de remarcat, o pondere mică față de cele o sută de surse indicate de căutarea Google pentru termenul de „Revista presei”, în primele 5 pagini de rezultate.

[ HOREA BĂCANU / s o c i a l b l o g ]