Etapa recentă a valului de imigrație în Europa, foarte vizibilă în fluxurile de știri și pe alocuri tragică în întâmplări, face loc în presă unei avalanșe de articole, un buzz informațional în care cu greu se poate descurca chiar și un cititor atent. Vechile aspirații europene pentru toleranță și comunicare sunt zilnic tocate de titluri ce nu fac altceva decât să îngroape în ignoranță faptele și să propage emoții negative, teamă, furie chiar.
În aceste zile avem ocazia să vedem titluri ale ziarelor în care se subliniază calitatea de expert a câte unui dătător cu părerea, când, de fapt, în conținutul articolelor sunt presărate cu seninătate mitologiile dezinformării, mai ales cele bazate pe pericolul dușmanului extern. Europa a devenit câmp tactic de exprimare a unui război mediatic, iar România, ca spațiu de frontieră, este cu atât mai mult subiect cheie al dezinformării. Un exemplu tipic este cel al unui articol recent ce semnalează opiniile unui interesant personaj local timișorean (nu dau link pentru că nu promovez ciudățeniile) ce pretinde că cea mai bună abordare pe care trebuie să o avem (doar suntem cetățeni europeni, da!) este să ne ocupăm de România și de români și să nu ne intereseze altceva, o să treacă și criza asta. Deși omul ne-a atenționat, în același articol, despre intențiile clare din oculta fluxului migrator ce indică o strategie clară de islamizare a Europei (sic).
Sau alte și alte articole în care, dincolo de banalități sau fragmente de relatări corecte, întâlnim cele mai aiuritoare concluzii și observații de mare "profunzime", în direcția victimizării Europei, ce va ajunge în curând o mică Asie (sic) - și iar nu vreau să dau link -. Vai nouă!
E un haos mediatic în care se amestecă puținele știri produse profesional printre foarte multele dezinformări și manipulări. Cum ne descurcăm în hățiș? Cu ce să rămânem la finalul unei zile de titluri de Breaking News și comentarii mai mult sau mai puțin tendențioase, dincolo de care abia-abia de se mai văd faptele din teren?
Un posibil răspuns poate face trimitere la postura de cititor (european, apropo) ca parte a unei soluții, în antiteză cu cititorul de știri parte a crizei (eurosceptic), ori cu cel ce se face parte a conflictului (extremist). Ca cititor ce încearcă să găsească răspunsuri despre soluții, am găsit azi o știre cu adevărat importantă, despre poziția Amnesty Internațional. Sau, săptămâna trecută, când am remarcat un interviu (original) cu un doctor sirian stabilit de câțiva ani la Oradea. Așa, ca dovadă că se poate face și presă de calitate.
Comentarii