Treceți la conținutul principal

Hățișul (dez)informării pe tema crizei refugiaților

Etapa recentă a valului de imigrație în Europa, foarte vizibilă în fluxurile de știri și pe alocuri tragică în întâmplări, face loc în presă unei avalanșe de articole, un buzz informațional în care cu greu se poate descurca chiar și un cititor atent. Vechile aspirații europene pentru toleranță și comunicare sunt zilnic tocate de titluri ce nu fac altceva decât să îngroape în ignoranță faptele și să propage emoții negative, teamă, furie chiar.

În aceste zile avem ocazia să vedem titluri ale ziarelor în care se subliniază calitatea de expert a câte unui dătător cu părerea, când, de fapt, în conținutul articolelor sunt presărate cu seninătate mitologiile dezinformării, mai ales cele bazate pe pericolul dușmanului extern. Europa a devenit câmp tactic de exprimare a unui război mediatic, iar România, ca spațiu de frontieră, este cu atât mai mult subiect cheie al dezinformării. Un exemplu tipic este cel al unui articol recent ce semnalează opiniile unui interesant personaj local timișorean (nu dau link pentru că nu promovez ciudățeniile) ce pretinde că cea mai bună abordare pe care trebuie să o avem (doar suntem cetățeni europeni, da!) este să ne ocupăm de România și de români și să nu ne intereseze altceva, o să treacă și criza asta. Deși omul ne-a atenționat, în același articol, despre intențiile clare din oculta fluxului migrator ce indică o strategie clară de islamizare a Europei (sic).

Sau alte și alte articole în care, dincolo de banalități sau fragmente de relatări corecte, întâlnim cele mai aiuritoare concluzii și observații de mare "profunzime", în direcția victimizării Europei, ce va ajunge în curând o mică Asie (sic) - și iar nu vreau să dau link -. Vai nouă!

E un haos mediatic în care se amestecă puținele știri produse profesional printre foarte multele dezinformări și manipulări. Cum ne descurcăm în hățiș? Cu ce să rămânem la finalul unei zile de titluri de Breaking News și comentarii mai mult sau mai puțin tendențioase, dincolo de care abia-abia de se mai văd faptele din teren? 

Un posibil răspuns poate face trimitere la postura de cititor (european, apropo) ca parte a unei soluții, în antiteză cu cititorul de știri parte a crizei (eurosceptic), ori cu cel ce se face parte a conflictului (extremist). Ca cititor ce încearcă să găsească răspunsuri despre soluții, am găsit azi o știre cu adevărat importantă, despre poziția Amnesty Internațional. Sau, săptămâna trecută, când am remarcat un interviu (original) cu un doctor sirian stabilit de câțiva ani la Oradea. Așa, ca dovadă că se poate face și presă de calitate. 




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...