Treceți la conținutul principal

Decizia realistă de la CCR

 Suntem aşadar în faţa unei decizii care a reuşit să surprindă pe toată lumea, hotărând amânarea validării referendumului pentru 12 septembrie. PDL rămâne încremenit în scenariul loviturii de stat, USL ia la numărat toate categoriile de deţinători de drept de vot existenţi în realitate.

E foarte greu de crezut că în cele 41 de zile care urmează vom avea un spţiu public mai puţin agitat. Dimpotrivă, se va ajunge la exacerbarea tensiunilor, la antagonizare totală. Şi sunt tot mai mulţi partizani din toate zonele, care ajung la singurul numitor comun de atitudine: aceste tensiuni crează doar panică şi paralizie în economie.

Îmi permit să estimez că vom avea multe discuţii în luna care urmează, în jurul cifrelor, despre statistici, cu calculatorul în mână şi chiar cu înjurăturile grabnic pregătite.

Şi nici mediul european nu are cum să înţeleagă de ce un preşedinte împotriva căruia s-au exprimat 87% din cei care au votat refuză să recunoască înfrângerea (ba dimpotrivă, face mishto de ideea de înfrângere), dar nici cum se face de blocul politic antiprezidenţial continuă şi continuă, cu încăpăţânare, să ceară validarea unui referendum despre care am ştiut în prima instanţă că nu a atins cvorumul de 50% prezenţă. Pentru că europenii nu au cum să îşi închipuie mentalitatea politicianului român, care, odată ajuns pe funcţie, se vede legat de scaun (cazul preşedintelui), dar şi pentru că în Europa largă nu s-a prea văzut situaţia în care ne dam seama dupa vot că nu am calculat bine cifra cvorumului.

Poate că merge de minune să aplicăm la context o zicere românească: dă-i europeanului mintea de pe urmă... În această săptămână aproape toată media europeană a întors la 180 de grade sensul analizei despre actualitatea romanească. Vezi aici câteva spicuiri.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...