Treceți la conținutul principal

Români. Emigranți. România permanentă.

Se învârte ca un carusel discuția publică în jurul urașei teme a listelor permanente cu populația stabilă aferentă secțiilor de vot. Și spun "uriașă" pentru că văd că acum oricine se exprimă despre acest subiect, de la filologul consacrat public drept mare editorialist și până la criticul de film cu serioasă carieră politică.

Suntem mari performeri în ipocrizie cu toții în momentul când acceptăm să ne exprimăm despre subiecte pe care nu le cunoaștem deloc, mai ales cei care sunt in politică, adică cei care se ocupă, printre altele, de binele cetății.

Populația înscrisă oficial în listele permanente (pe baza cărora se totalizează vestita populație care permite calculul cvorumului de 50% de la referendum) este populația stabilă din aria de delimitare a secției de vot. Este chiar simplu, conform definiției internaționale, populația stabilă este dată de numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv, inclusiv persoanele absente temporar. Dar ce înseamnă "temporar" ? Pai înseamnă un termen variabil, funcție mai ales de valabilitatea documentelor de rezidență. Cu alte cuvinte, un absent temporar este înscris în lista permenentă până la expirarea documentului de rezidență. Dacă nu își actualizează documentul de rezidență la timp (la o lună, zece luni sau douăzeci de luni de când este absent temporar, ca exemplu), respectivul român cu drept de vot este în situația de a fi scos din lista permanentă a celor cu drept de vot de pe raza secției de vot respective.

Această situație nu înseamnă că respectivul cetățean român nu mai are drept de vot. Dreptul de vot este dat de cetățenie. Doar că pe lista permanentă cetățenii români nu sunt înscriși decât dacă dețin documente de rezidență de pe o stradă care aparține terioriului care delimitează secția respectivă de vot. Nu vorbim aici, evident, nici de cei decedați, și nici de cei care au dreptul de vot suspendat din diversele motive precizate de lege.

Așa că, cei foarte mulți români care se află în starea de emigranți, de un an sau de mai mulți ani, trebuie să nu se simtă  în nici un fel discriminați, însă ei nu trebuie să se mai afle în nicio listă permanentă din nicio secție de vot din România, în cazul în care nu și-au actualizat documentul de rezidență la un domiciliu de pe teritoriul României. Sau cel puțin așa ar trebui să fie, conform definiției oficiale a populației stabile. Asta e, dacă nu îți pasă de valabilitatea documentului tău de rezidență, atunci ieși din lista permenentă. Rămâi cu dreptul de a vota, oriune în lume, însă nu vei fi luat în calcul la determinarea populației de pe listele permanente.

Se poartă zilele astea discuția la modă despre populația legală, cea care ar determina totalul celor cu drept de vot, rezultat din cetățenie. Da, este adevărat că populația legală este formată din totalul celor cu drept de vot. Dar, scuze, însă nu toți cei cu drept de vot intra la calculul populației stabile, adică a acelei populații care determină cvorumul participării !

Așa că, o mică diferență tot este între cei care stau în țară la "salam cu soia" (sănătate curată) și cei care au emigrat de destulă vreme ca să le expire documentul de rezidență (și, cred ei, au parvenit atât de bine ca imigrat în noua lor țară încât nu mai merită să își actualizeze documentele de rezidență din țara a căror cetățenie o mai au, totusi): ei nu sunt luați în calcul atunci când se determină populația totală de pe listele permanente.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...