Treceți la conținutul principal

Migrație / Exil

 Azi pe la 7 seara, aud într-un talk-show că România ar fi înregistrat acum un somaj record dacă toți cetățenii români care sunt plecați la muncă prin lume ar fi acum în țară. Recordul este estimat la peste 35%.

Tot azi, cu câteva ore mai devreme, vorbeam cu cineva despre aceiași romani plecați la muncă. Unii temporar, alții permanent. Într-un exil funcțional al cetățeanului european plecat din țara în care s-a născut și în care s-a educat (unii mai mult, alții mai puțin). Atât de amplu este fenomenul încât nu mai este "migrație", ci de-a dreptul "exil", ca fugă din calea condițiilor de la noi.

Povestea cea mai întâlnită depre acești exilați temporar sau permanent merge pe firul roșu al nevoii minimului de condiții ale existenței, care fac trimitere la ceea ce în științele sociale se numește securitate socială. În termenii celui cu care vorbeam acum câteva ore: de muncă tot se găsește mai ușor în Europa vestică, salariul este oricum de cinci ori mai mare, iar condițiile de viață net peste cele de la noi. În plus, dar mai ales, compromisurile nu sunt aceleași ca la noi.

Ce să răspund la astfel de fraze crude, directe, concrete, banale, logice, verificabile, până la urmă adevărate?  Da, e reală motivația ce îi face pe mulți să plece și să tot rămână în acest exil funcțional al muncii în alte țări, însă noi celalți pentru ce rămânem aici ? Căci nu suntem prea patrioți, foarte rigizi, incomparabili ca pregătire. Poate că suntem prea adaptabili, cine știe, iar asta s-ar traduce prin nivelul mult prea ridicat de toleranță la condițiile dure de insecuritate socială din România.

Asta i-am răspuns omului, care se uita curios la mine să vadă cum reacționează unul din administrație și politică față de problema muncii în străinătate: majoritatea românilor, cei care suntem aici, ne obișnuim, vrem-nu-vrem, cu nevoia de a "ne descurca", de a face orice compromisuri, de a scoate "ceva" din piatră-seacă, pentru a supraviețui aproape de la o lună la alta. Adică suntem de acord cu aproape orice, doar-doar nu ne vor atinge riscurile de tot felul din jurul nostru, pentru că nu prea avem cu ce să facem față odată ce s-ar întâmpla ceva.

În plus, se spune despre cei plecați la muncă "dincolo" că "nu au stres", zâmbesc aproape la fel de mult ca occidentalii, sunt mai liniștiți și mai bucuroși cu ceea ce fac. Fără să raționalizeze sau să întoarcă problema pe toate fețele, e clar că cei plecați la muncă "dincolo" trăiesc de fapt mai echilibrat, pentru că nu mai sunt zilnic sub presiunea nivelului infernal de insecuritate din țară, care îți alungă urgent buna dispoziție, de la primele ore ale unei zile de lucru.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...