Treceți la conținutul principal

Realitatea văzută printr-un geam mat

Văd la un canal TV de ştiri faptul că Traian Băsescu a susţinut un nepreţuit discurs despre strategiile companiilor private, în cadrul unei (ciudate) gale finale a Campionatului Mondial de Strategie şi Management. De parcă dintr-o experienţă de falimentare a flotei comerciale a României poate proveni înalta erudiţie care să-l califice pentru un discurs despre strategiile competitivităţii. Am ajuns cu toţii să minţim aşa cum bem apă şi cum respirăm, de la primul demnitar până la cel mai simplu ales local, să credem că avem voie să vorbim despre orice, să fim convinşi că este suficient să mestecăm cuvintele şi să epatăm cu neologismele, de parcă toţi ceilalţi, cei ce sunt doar cetăţeni, ar fi obligaţi să se facă zi de zi şi oră de oră că nu văd nici ei falsul.

Mi-a spus azi cineva despre piaţa certificatelor verzi, blocată prin anularea legislaţiei pe baza căreia operatorii din piaţa energiei regenerabile câştigau substanţial prin mecanismul certificatelor verzi. Nu mai contează principiile şi obiectivele pe care am declarat că le vom apăra, este forte uşor să renunţăm la toate angajamentele "verzi", de parcă toţi, până la ultimul dintre noi, am fi uitat brusc faptul că "linia verde" este o politică obligatorie în 2013.

Am amintit pe coloana faptelor bune, într-o anumită împrejurare, schimbarea legislaţiei şi aducerea TVA-ului la momentul încasării facturii de către contribuabilul persoană juridică, dar am primit un răspuns care m-a mirat: schimbarea de legislaţie a făcut foarte mult rău pentru că operează doar pentru societăţile cu cifră de afaceri de până la 2250 mii lei, ceea ce se traduce printr-o discriminare între societăţi şi, în plus, aduce obligaţii suplimentare societăţilor mici şi mijlocii. Care este explicaţia savantă pentru care se adoptă măsuri doar pe jumătate? Neatenţia? Uităm că peste 90% din societăţile care operează sunt  IMM-uri, în aparenţă beneficiare ale noului sistem, în realitate dezavantajate de o măsură luată doar pe jumătate? Aceasta este întrebarea zilei pentru pătura mijlocie din cvasiamorfa societate românească, cei din micile socetăţi private pe care se susţine economia.

Iar la B1 e discutată Timişoara, cea occidentală, cea admirată, participantă la competiţia pentru Capitală Culturală Europeană, oraşul de graniţă spre occident, care la B1 este obiectul satirei şi mistourilor de talk-show pentru simplul motiv că primarul Robu insistă să mute un spital dintr-o cladire care a primit această funcţionalitate în sec. XVIII, pe vremea Imperiului Habsburgic, înaintea Budapestei şi Szegedului.

De parcă realitatea nu ar avea detalii, nuanţe fine care schimbă cu totul numele culorii finale, de parcă noi toţi  ne-am fi asumat de când ne-am născut, pentru toată viaţa şi pentru fiecare zi, obligaţia de a vedea lumea doar în linii mari, generaliste, aşa cum se vede lumina zilei printr-un geam mat, aşa cum le convine să vadă celor care sunt incapabili de mai mult şi care cred că asta poate fi molipsitor.

Nicio soluţie realistă nu se conturează fără să asculţi cât mai multe voci şi cât mai multe părţi. Dacă te faci că nu contează dezbaterea şi că nu există alternative la ce vrei tu, atunci e sigur că ceilalţi vor ajunge să spună despre tine, mai devreme sau mai târziu, că nu mai ai de ce să contezi.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

Orbecăiala Capitalei Europene a Culturii, ediția de Timișoara. Oamenii foarte talentați rămân ignorați, din cauza suprabirocratizării și festivismului

Un scandal neprevăzut și insolit, al unui plagiat așa-zis neintenționat, a devansat o  ședință de bilanț  a Asociației Timișoara - Capitală Europeană a Culturii. E vorba de un film de prezentare produs în condiții ciudate, prin „împrumutarea” fără consimțământul autorului a unui text. O eroare care e greu de justificat atfel decât în termenii unei grabe de a „scoate” ceva pe piață, de ochii lumii. E regretabil că TM 2021 se promovează cu  un text care nu-i aparține . Înainte de acest exemplu viu de inadecvare culturală, un alt protest , de data aceasta a celor din Unitatea artistică a Asociației TM2021, arăta că veștile bune despre pregătirea programului cultural pentru 2021 continuă să se lase așteptate nepermis de mult. Chiar și semnalul de alarmă tras de către unul dintre cunoscuții italieni stabiliți în Timișoara, Gianluca Testa, este mai mult decât simptomatic pentru neliniștile trezite în comunitatea timișoreană, în urma inadecvărilor repretate în proiectarea ...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...