Treceți la conținutul principal

CCE 2019 Matera & Plovdiv. Timișoara lansează azi conceptul de candidatură CCE 2021.

Acum patru zile, comitetul de evaluare independent a finalizat jurizarea asupra candidaturilor depuse pentru Capitală Culturală Europeană (CCE) 2019 de către orașele candidate din Italia, recomandând Comisiei Europene orașul Matera, după ce Plovdiv a fost orașul din Bulgaria recomandat pentru desemnarea (simultană) pentru CCE 2019.

Matera este un mic oraș din sudul Italiei, provincia Basilicata, având 60 de mii de locuitori, un oraș cu o veche istorie culturala ce deține o atestare de sit protejat al patrimoniului mondial UNESCO. Matera a câștigat nominalizarea cu o candidatură ce a promovat spațiul deschis pentru cultură și artă, ca o recunoștere europeană pentru ceea ce a redevenit acest spațiu urban începând cu anii cincizeci, deschis pentru experimentare și inovare.

Plovdiv este al doilea oraș al Bulgariei, situat în sudul țării, cu o populație de 340 de mii de locuitori, oraș în care s-au consacrat o expoziție internațională, un festival internațional de teatru și unul de televiziune, deținând o zonă renascentistă veche cu epicentru în forumul roman. Plovdiv a câștigat simultan cu Matera desemnarea drept Capitală Culturală Europeană 2019 cu o candidatură ce a promovat rolul acestei comunități ca răscruce de curente culturale și etnii, în care bisericile și moscheile sunt alăturate, iar viitorul cultural se construiește prin multietnicitate.

Astăzi, la orele 11, în Sala de Consiliu a Primariei Timișoara, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 lansează oficial conceptul de susținere a candidaturii pentru competiția CCE 2021, urmând ca peste doi ani să se finalizeze competiția și să fie recomandat Comisiei Europene orașul câștigător din România.


Succes Timișoara!
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe