Treceți la conținutul principal

Comunitatea locală poate să susțină mai mult educația. Dacă vrea.

Excelentul articol publicat de Costi Rogozanu în voxpublica.ro punctează câteva argumente împotriva ideii că educația ne ține pe (pen)ultimul loc din Europa ca nivel al salariilor, situație deplânsă de Valentin Lazea, economist-șef la BNR. Iar primul dintre argumentele la care apelează este problema slabei (aproape inexistentei) legislații a sindicalismului, pentru care vinovăția este plasată strict la nivelul elitelor noastre financiare și politice. Probabil că e adevărată această vinovăție, cu toate că e loc aici și de observația că elita politică este o oglindă fidelă a societății, ne reprezintă cum nu se poate mai exact caracteristicile, așa că povestea topoganului pe care se duce educația ne cam privește pe toți.

Evoluția descendentă a sistemului de educație este recunoscută de o largă majoritate a românilor. Este o stare a sistemului din care cu greu vom ieși dacă nu vom găsi soluții alternative. Spre exemplu, comunitatea locală ar putea să genereze soluții, în cazul în care și-ar depăși stadiul de administrator al clădirilor de școli. Administrația locală, mai ales un consiliu local dintr-un oraș mare ca Timișoara, poate să apeleze la forme noi de stimulare a elevilor și studenților, susținând atât cazurile sociale la limită, dar și performanța neechivocă. Depinde câte dintre soluțiile posibile ar ajunge să fie considerate utile și s-ar finanța. Iată o listă scurtă de propuneri, mai mut sau mai puțin vehiculate:

·        - Susținerea de la bugetul local pentru programele de tip afterschool (coordonate de acei profesori care nu sunt implicați în programe private de acest tip);
·         - Finanțarea programelor și cursurilor extrașcolare recomandate de psihologi pentru creșterea creativității și abilităților generale;
·         - Crearea unui sistem de burse pentru susținerea performanțelor elevilor;
·         - Introducerea unui sistem de burse studențești destinate celor mai buni elevi timișoreni care intră la facultățile din centrul universitar timișorean.

Probabil că dezbaterea ar facilita identificarea mult mai multor variante de implicare a comunității în susținerea locală a sistemului de educație, cu condiția să o declanșăm.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...