În fiecare lună
sunt în dezbatere foarte multe inițiative și proiecte de legi locale,
pentru care aleșii din Consiliul Local al Municipiului Timișoara sunt chemați
să se pronunțe, cu toate că nu doar ei ar trebui să fie implicați în dezbaterea publică
a hotărârilor locale, ci și noi toți, contribuabilii Timișoarei.
Și în această
lună se regăsesc pe agenda de dezbateri
din Consiliul Local Timișoara zeci de proiecte de hotărâri. Îmi atrage atenția
unul dintre ele. Este vorba de un proiect de hotărâre locală prin care se
prevede acoperirea parțială a pierderilor induse de prestarea serviciului
public de producție, transport, distribuție și furnizare a energie termice
pentru populație în sistem centralizat, acoperire parțială în valoare de
66.576.987 lei (cât or fi pierderile totale?), adică încă o alocare bugetară
națională prin care minusul din bugetul anual al Colterm Timișoara este acoperit
prin efort de la Guvernul României.
Știu că actualul
management al Colterm este unul care și-a asumat eficientizarea funcționării
societății, știu că investițiile din ultimii ani, realizate prin proiecte cu
finanțare europeană, au permis implementarea de tehnologii mai puțin poluante și
mai moderne, lucurile merg spre bine la Colterm. Dar nu doar despre Colterm
este vorba atunci când se discută despre alimentarea cu energie termică a unui
oraș, ci chiar despre o strategie energetică a întregii comunități, în vremuri
în care discuțiile despre energie sunt la ordinea zilei. E bine că
bugetul Colterm este sprijinit cu 15 milioane de euro prin alocări
guvernamentale, însă cât o să mai așteptăm de la Guvern să vină cu “ajutoare”
pentru o societate publică locală ce
deservește jumătate din gospodăriile orașului? Ce facem pentru cealaltă
jumătate din gospodăriile orașului, în care se află tot timișoreni
contribuabili?
Să fim bine
înțeleși, nu cred că soluția furnizării centralizate a energiei termice este
una învechită sau care ar trebui abandonată. Dimpotrivă, cred că ea trebuie
susținută, prin măsuri de modernizare și eficientizare, pentru simplul motiv că
orașul deține în patrimoniu o rețea dezvoltată de distribuție, capacitatea de producție, iar
renunțarea la toate acestea ar fi o dovadă de anti-strategie energetică locală.
Dar Coltermul acoperă doar jumătate din gospodăriile orașului, adică 65 de mii
de abonați. Ce facem pentru cealaltă jumătate?
Acest ajutor
guvernamental de 15 milioane euro este din bugetul național, adică din
impozitele și taxele generale, dar este îndreptat doar spre suplinirea
minusului din bugetul unei societăți care acoperă doar jumătate din
gospodăriile orașului (fără să mai amintim aici și beneficiarii societăți
comerciale). Ce facem pentru cealaltă jumătate? O luam în considerare? Îi avem
în vedere printr-un set minim de măsuri locale de susținere și suport pe contribuabilii care își asigură energia termică din gospodărie în
regim individual?
Fac referire la un principiu social al echității. Iată, acești 15 milioane de
euro alocare guvernamentală înseamnă aproximativ 230 de euro sprijin de stat
pentru fiecare dintre cele 65 de mii de gospodării care sunt beneficiare ale
serviciilor de alimentare cu energie termică de la Colterm. Dacă ar fi ca toate
gospodăriile din oraș să beneficieze de acest sprijin de stat, atunci suma alocată
pe gospodărie ar fi de 115 euro, ca sprijin pentru susținerea parțială a costurilor pentru energia termică. Jumătate din gospodăriile orașului nu pot să
beneficieze de acest sprijin pentru simplul motiv că nu nu sunt branșate la
Colterm. Ce facem cu ele? Ne propunem ceva?
O primă idee, în
spirit modern și european, corect aliniată unei strategii de susținere a
formelor alternative de obținere a energiei termice, ar fi deductibilitatea
investițiilor în sisteme de producere a energiei regenerabile. Concret, pentru
echilibrarea contribuției publice la
cheltuielile pentru energie termică a fiecărei gospodării din oraș, ar fi
foarte corect să oferim deductibilitate la plata taxelor și impozitelor locale în
cazul achiziției și instalării de panouri solare în scopul obținerii de energie
termică alternativă. Probabil că un nivel corect de deductibilitate s-ar situa între
limitele a 200 și 400 de euro cheltuieli anuale pentru panouri solare într-o
gospodărie timișoreană. Iar beneficiarii
acestei scutiri de impozit local ar trebui să fie cei din gospodăriile care nu
sunt branșate la sistemul centralizat al Coltermului.
Ce spuneți, dezbatem
și decidem în Consiliul Local Timișoara un cuantum de reducere a taxelor locale
pentru cei care își instalează panouri solare destinate alimentării locuinței?
Comentarii