Treceți la conținutul principal

Practicile europene de susțínere a industriilor creative

Sa luăm o pauză și să ieșim din actualitatea imediată, cea plină de euroi”, interese strategice, războaie și discursuri politicianiste (înălțătoare). Dacă vrem să ne orientăm dezvoltarea și să avem opțiuni strategice pentru creșterea economică și socială a comunității, nu cred că există altă variantă decât aceea de a merge spre știință, spre cercetare, spre studiile aplicate. Și să aducem experiența și soluțiile pe care le-au dezvoltat comunități care au trecut sau trec prin aceleași dificultăți similare celor pe care le traversăm și noi (stagnare economică, inegalități educaționale, migrația resurselor umane cu înaltă calificare, scăderea eficienței instituțiilor și multe altele), să le înțelegem și să decidem ce modele ne sunt potrivite, ce soluții ar da rezultate la noi.

Politicile publice și strategiile de creștere nu pot să rezulte decât dintr-un efort de cunoaștere, planificare și optimizare a mediului socio-economic, mai mult chiar, nu pot să fie elaborate ca într-o carte a dezvoltării”  scrisă în bibliotecă. Mai descriptiv spus, nu are sens să desemnăm cei mai buni funcționari din Primărie să intre într-o bibliotecă și să facă într-o săptămână  un rezumat din toate cărțile despre dezvoltarea unui incubator de afaceri în domeniul tehnologiei informației și telecomunicațiilor, va rezulta doar un compendiu de termeni și principii generale.  Așa cum a început Primăria Municipiului Timișoara dezvoltarea proiectului INCUBOXX, prea puțin probabil să-și atingă obiectivele.

Aș veni mai aproape de experiența europeană și aș spune despre INCUBOXX faptul că trebuie să devină un conector al noilor afaceri din industriile creative timișorene. Iar un plan de activitate pentru dezvoltarea acestui centru de industrii creative (care cuprind și cele mai avansate categorii de servicii, pe lângă deja clasicele sectoare din IT&C) ar trebui să vină din partea unei platforme de cunoaștere și comunicare, formată din specialiști ce pot să lege Timișoara de centrele europene ale acestor industrii creative.

Cine ar trebui să facă parte din echipa de strategie a acestui centru? La fel ca în cazul candidaturii orașului în competiția pentru capitală europeană, mediul civic și profesional din comunitate ar trebui să își selecteze reprezentanții, să își găsească cel mai bun format de finanțare, să își propună obiective și termene, să intre într-un anumit ritm și să interacționeze cu rețelele europene din acest domeniu. Un studiu realizat în iunie 2012 de INCOMPASS PROJECT (proiect susținut de EU), arată cum s-au dezvoltat și cum funcționează cele patru incubatoare de afaceri ale industriilor creative din Milano. Mai ales concluzia mi-a atras atenția, referitoare la nevoia de a realiza rețele și a dezvolta cooperarea dintre incubatoarele industriilor creative, condiție esențială pentru sustenabilitatea acestor centre.

Experții interesați în viitorul acestui centru pot fi universitari, practicieni, vârfuri din Timișoara din cele mai diverse domenii (de la urbaniști, ingineri, până la profesiile de tip umanist), iar intrarea în rolul de creatori de politici ar presupune intrarea în rețele de cooperare din UE, ceea ce ar favoriza atragerea de experți din regiuni ale Europei, pentru proiecte de cooperare cu centre similare ce au deja rezultate semnificative. O rețea de centre de acest tip ce și-a formalizat activitatea este, spre exemplu, European Creative Business Network, fondată în 2011 în Olanda. 

Am avea doar de câștigat dacă ne-am afilia acestor rețele de cooperare, am trece de stadiul de centru zonal al investițiilor productive din industria auto (esențiale, evident,  pentru dezvoltarea Timișoarei din ultimii zece ani), construindu-ne astfel, prin experiențele de rețea, un sector terțiar al serviciilor avansate.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...