Treceți la conținutul principal

Se deschid “Coridoarele culturale” ale Timișoarei – lansarea conceptului de candidatură CCE 2021

Ieri a fost lansat spre dezbatere publică conceptul candidaturii Timișoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană (CCE) 2021, candidatură denumită inspirat prin titlul  
Coridoare culturale / Channels of cultures”.


Asumându-și practica europeană prin care orașele candidate sintetizează într-o scurtă descriere chiar spiritul comunității, conceptul candidaturii reușește să prindă în douăzeci de paragrafe ceea ce ne reprezintă, ce ne individualizează și ceea ce știm că vrem să devenim.


Conceptul prinde esența și vorbește despre comunitatea timișoreană, despre ceea ce are mai profund și reprezentativ:

“Conceptul nostru, Channel of Cultures, reflectă tocmai geografia, valorile și spiritul Timișoarei. Channel of Cultures îmbină diversitatea culturală și ideea de conectare la valorile europene și cooperare internațională, ceea ce va contribui la promovarea unei imagini românești reprezentative.

Canalul Bega – al cărui rol de coagulant, dar și acela de mijloc de comunicare transnațională și transdanubiană îl avem în vedere – devine punctul de referință al conceptului. Simbolistica lui face posibilă redefinirea vechiului și noului înțeles al Timișoarei și va ajuta la reinventarea identității orașului, la integrarea lui în circuitul de valori al Europei.

Bega ”curge” adânc în sufletul orașului, conectându-i trecutul și viitorul, asigurându-i prin Dunăre legătura cu Europa – cu Serbia, Ungaria, Austria, Germania, Bulgaria, dar și cu alte țări prin ramificațiile sale. Bega șerpuiește prin cartierele istorice ale orașului, ale căror povești fascinante amintesc de dezvoltarea industrială a Timișoarei ca urmare a investițiilor marilor concerne europene, de procesul de extindere și modernizare a orașului, de persoanele, familiile și comunitățile provenind din diferite colțuri ale Europei și care și-au găsit aici un loc și un rost al vieții, exprimându-și plenar talentul, personalitatea. Bega sugerează sensul comun al vieții oamenilor, probează acomodarea lor cu spiritul cetății.”


Prezentarea conceptului se deschide printr-o exprimare remarcabilă ce explică prima trăsătură a Timișoarei, deschiderea prin diversitate:

“Între trăsăturile constant reprezentative ale Timișoarei în ultimele secole putem menționa diversitatea, multi- și interculturalitatea, experimentul, deschiderea. Un oraș în care limba vorbită predominant și populația majoritară s-au schimbat de trei ori pe parcursul ultimului secol, un oraș în care diverse grupuri culturale, lingvistice și culte religioase au coexistat armonios și în deplină înțelegere, este cu adevărat rar.”  


Conceptul Coridoare culturale / Channels of cultures” reușește să arate ceea ce știm că vrem să devenim:

“Channel of Cultures reflectă valorile adânc înrădăcinate în identitatea Timișoarei: interculturalitatea, inovația, premierele, locul în care oamenii, și culturile cresc și înfloresc, un punct de referință pentru relațiile dintre București, Budapesta și Belgrad. Din conceptul de Channel of Cultures vor putea fi derivate o multitudine de programe, ca de exemplu: Avant-garde Channel, Creation Channel, Youth Channel, Music Channel, Science Channel, Sports Channel, Business Channel, Volunteer Channel, Community Channel etc. Fiecare în parte reprezintă oportunități de asociere, reflectând temele ce își așteaptă valorificarea.”


Ne-am făcut temele și am învățat că practica nominalizării orașului viitoare capitală culturală a Europei pune accentul pe participarea civică, pe asumarea rolului cultural al comunității orașului de către grupurile și organizațiile reprezentative, într-un efort bine canalizat și exemplar la nivel internațional. Și iată că suntem în momentul în care se lansează dezbaterii un concept de candidatură ce își asumă exact și corect aceste reguli, ne arată Europei așa cum suntem noi cu adevărat, nu greșește vorbind despre ce nu suntem și, mai ales, are potențialul de a ne canaliza resursele și creativitatea.

Mai departe, pe baza acestui concept clar și ofertant pentru noi și pentru Europa, urmează o etapă grea (aproape doi ani), în care se vor genera proiectele pe care le vom propune pentru realizare în 2021, proiectele reprezentative pentru noi în Europa:

“Orașul nostru, oamenii săi, mediul de afaceri, comunitățile, organizațiile culturale își vor crea propriile lor <coridoare culturale/ channels of cultures> care vor converge spre elaborarea unui program cultural bogat, inedit și internațional. Acesta va fructifica legăturile noastre cu vecinii și partenerii din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Austria, Germania, Franța, Spania, Italia, Cehia, Slovacia și din alte colțuri ale continentului elaborând proiecte paneuropene cu impact real, lăsând astfel o moștenire durabilă următoarelor generații.”



Conceptul este o reușită a Asociației "Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021", un rezultat bun de etapă, consecința normală a interesului comun și a unei viziuni pragmatice date de oamenii și grupurile ce au participat la elaborarea lui, peste 400 de persoane prezente la dezbaterile și ateliere de lucru organizate în acest an. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...