Treceți la conținutul principal

“Sfârşitul iluziilor” – scrieri sincere, scrieri dincolo de iluzii

Cartea lansată zilele trecute de domnul Dr. Ing. Nicolae Ţăran are un titlu care provoacă cititorului o mare curiozitate, Sfârşitul iluziilor” fiind un exemplu tipic al categoriei titlurilor tari”, care ne fac să aşteptăm multe de la textul cărţii, care ne provoacă.

Citind cartea, am găsit cu mare uimire un răspuns fascinant la provocarea din titlu. Şi asta s-a întâmplat chiar de la primul dintre cele douăzeci şi opt de texte, acest prim capitol fiind o mărturisire despre unul dintre modelele umane şi intelectuale ce au marcat viaţa autorului, “Andrei Arsenievici Tarkovski: opt decenii de la naştere” fiind titlul capitolului.

Aici fac o paranteză obligatorie, pentru că trebuie să redau un mesaj emoţionant de-a dreptul, primit chiar a doua zi după evenimentul de lansare a cărţii profesorului Nicolae Ţăran. Am primit din partea autorului un mesaj de mirare în faţa unei coincidenţe frumoase şi, ca întotdeauna, neîntâmplătoare. Îmi permit să citez din acest mesaj, pentru că el vine cumva în completarea acestui prim capitol al cărţii Sfârşitul iluziilor”, ca un fir de speranţă peste deziluzii: 

Ieri, 3 Octombrie, am recitat din Serghei Alexandrovici Esenin cu ocazia lansării ultimei mele cărți. Atunci când am decis să recit din Esenin nu mi-am amintit că marele poet rus s-a născut în 3 Octombrie 1895. Cineva dintre cei care au participat la lansarea cărții mele mi-a atras atenția că data de 3 Octombrie este ziua de naștere a lui Esenin. Fără să-mi dau seama, deci, am cinstit ziua de naștere a celui pe care l-am iubit și-l voi iubi mereu, pe Serghei Esenin, recitându-i în rusește, în fața unor oameni minunați, testamentul lui poetic și moral. Ziua de ieri a fost pentru mine o zi miraculoasă! ”.

Închid paranteza, aşa cum şi cartea despre care vorbim îşi rezumă zona sentimentală şi profund-subiectivă la primul său capitol, următoarele concentrându-se pe analiza politicilor economice şi geostrategice, în registru rece, chiar tăios de abrupt.

Cele douăzeci şi şapte de texte de macroeconomie aplicată şi politică economică internaţională nu sunt însă nicidecum seci. Sunt extraordinar de clar scrise, cu acurateţea datelor cele mai relevante, cu premise, critici şi concluzii dintre cele mai sincere, independente şi foarte realiste, fără ocolişuri diplomatice şi teoretizante, ideile venind cu forţa declaraţiilor de tip verde în faţă”, cum se spune la români.

Sunt analizate prin fapte, cifre, comparaţii, multe dintre fenomenele economice ale ultimilor douăzeci de ani. Pagină cu pagină, înţelegem şi pătrundem foarte uşor în lumea ocultelor mecanisme ale „tentaţiei diavolului” (cum a fost numită politica SUA de printare a banilor, ca politică ce afectează catastrofal motivaţia pentru economisire şi investire a banilor câştigaţi cu sudoarea frunţii), înţelegem cum a fost posibilă implozia economiilor neo-liberale (inspirate de Milton Friedman) ale principalelor ţări avansate (implozie ce a fost la baza crizei adânci în care care a ajuns lumea începând cu 2008), dar şi cum au ajuns statele BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud) un adevărat pol de putere economică mondială, cum de va ajunge China în 2017 prima putere economică mondială (prognozele din carte au şi fost devansate, în octombrie 2014 China depăşind SUA şi trecând pe locul unu mondial), sau cum arată clivajele dintre ţările sărace şi cele bogate din cadrul Uniunii Europene, dintre nord şi sud, ori chiar cum se reconfigurează politica Rusiei în raport cu Uniunea Europeana, Germania şi SUA.

O trimitere de final la unul dintre textele scrise în decembrie 2013 este cât se poate de edificatoare pentru puterea de anticipare şi profunzimea analizelor semnate de domnul profesor Nicolae Ţăran:

Din punctul meu de vedere, politicienii care s-au implicat în proiectul de extindere spre Est a UE nu sunt atât de idealişti sau de imbecili încât să mizeze pe succesul acestui proiect. Nici vorbă de aşa ceva. Pur şi simplu aceşti politicieni au înţeles că ideea includerii în UE a Georgiei, a Moldovei şi a Ucrainei poate fi utilizată pentru organizarea unei diversiuni de mari proporţii împotriva Rusiei, diversiune cu efecte geopolitice dezastruase, dar extrem de benefică în raport cu propriile interese. Ce contează dacă Georgia, Moldova şi Ucraina vor fi devastate de războaie civile sau de conflicte politice violente? Dacă din asta ne alegem cu mai multă putere şi cu mai mulţi bani, totul este OK! Aşa ar spune şi Niccolo Machiavelli, nu?

[…..] În ce mă priveşte, sunt convins că noua diversiune occidentală împotriva Rusiei va avea tot atât succes ca şi cele precedente. Sunt sigur că marea majoritate a ucrainienilor nu vor accepta ca ţara lor să devină un cap de pod de unde să fie atacată, sub orice formă, Rusia. În sfârşit, sunt convins că noua elită politică şi culturală a Rusiei, va contracara în cel mai adecvat mod cu putinţă recenta diversiune a Occidentului.
        
Asta scria profesorul Nicolae Ţăran în decembrie 2013. Această demostraţie de acuitate în prognozarea evoluţiilor macropolitice şi crizelor internaţionale este, atât cât ştiu eu, printre foarte puţinele abordări corecte şi foarte-foarte precise, de tip Realpolitik”.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...