Treceți la conținutul principal

Timișoara merită să joace tare!


3% din buget pentru 1 milion de turisti, 100 milioane de euro investitii guvernamentale si sute de proiecte timisorene cu ecouri în toată Europa, asta ar trebui să ne propunem.

Am citit o analiză recentă despre cele mai consistente bugete publice anuale îndreptate către sportul de performanță din Romania. Judetul ‪#‎Timiș‬ este între primele 3 zone (alături de județul Cluj și de capitală), cu o investiție totală de 22 milioane lei anual (5 milioane de euro, echivalând cu alocările totale din bugetul CJT și CLT), orientate spre 16 echipe din competițiile naționale (pe mai multe discipline sportive). Nu-i chiar o mare laudă că investim atât de mulți bani publici în anumite discipline sportive în care se vehiculează pe piața liberă sume colosale (în loc să investim în sportul de masă, cu gândul la sănătate și la viitor), dar asta este o temă pe care o voi ataca altă dată.

Ieri am asistat la o ieșire aproape nepotrivită (nu am găsit alt termen mai “așezat”  ) a domnului primar N. Robu, prilejuită de discutarea masterplanului național de transport, în care nu ar fi prevăzută centura de sud, o investiție obligatorie pentru ‪#‎Timișoara‬ (investiție unanim susținută de timișoreni). Singurul gest al primarului orașului meu a fost acela de a chema timișorenii la un protest public. Oare cine l-a sfătuit atât de bine încât a aruncat negocierea în mijlocul protestului din piață? Chiar crede că rezolvă ceva așa?

Sunt lăudabile eforturile colegilor mei consilieri locali, atât cele ale domnilor Radu Țoancă, Alfred Simonis și Dan Idolu, care atacă în mod constant neajunsuri ale actualei administrații și ale activității primarului, cât și cele ale doamnelor Romanița Jumanca și Ramona Olteanu, implicate permanent în rezolvarea problemelor cetățenilor ce le-au trimis în CLT. Se vede implicarea și o dorința de a fi utili comunității, dincolo de votarea HCL-urilor. Domnul primar N.Robu are de câștigat (pentru oraș) dacă îi ascultă și dacă rămâne deschis pentru dialogul si ideile pe care grupul PSD din consilul local (care este în opoziție, orice s-ar spune oficial) le propune. Tocmai pentru o idee în plus de utilitate și pragmatism, ca fost membru al CLT și ca timișorean, vin alături de ideile colegilor mei consilieri cu o propunere simplă, ce se poate discuta (sper) în pregătirea bugetului Municipiului Timișoara pentru 2015.

Propun alocarea multianuală (2015 si 2016) a unui buget de 5 milioane euro (adica 22 milioane lei) pentru ‪#‎Timisoara2021eu‬ (Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021), pentru dezvoltarea candidaturii Timișoarei în competiția pentru nominalizare. La finalul anului 2016 se va nominaliza orașul cîștigător al competiției pentru 2021, moment în care ne dorim să fim fericiții câștigători, nicidecum amăgiții pierzători.

De ce 22 milioane lei?
Simplu: pentru că aceasta este suma pe care o investim anual din banii publici pentru sportul de performanță.
Tot simplu: pentru că urmează să ne „scoatem” această investiție din alocările guvernamentale pentru pregătirea infrastucturii orașului înainte de anul când Timișoara ar urma să fie Capitală Europeană, adică în perioada 2017-2020 (dacă este să luăm în considerare cifrele minimale ale bugetului pe care Guvernul României l-a investit în Sibiu înainte de 2007, când au fost 50 milioane de euro investite, care pot fi 100 de milioane pentru Timișoara 2021, în evoluție).
Și mai simplu: pentru ca să înțeleagă toți că jucăm tare, de la politicieni la funcționari, de la elevi la bunici, și să înțeleagă și cei din afara Timișoarei, din orașele cu care concurăm (și să nu uităm de experții evaluatori de la Bruxelles), pentru ca să ajungem să conștientizăm și să ne mobilizăm, să înțelegem că
#Timișoara joacă tare!

Sigur, nu-i totul rezolvat doar prin alocarea banilor. Dar nu ma îndoiesc de faptul că avem capacitatea de a-i investi în soluții bune și foarte bune, care să ducă la o candidatură câștigătoare, care să ne aducă cel putin 1 milion de turiști (adică cel puțin tot atât cât a atras Sibiul în 2007) și care să ne facă mândri că suntem timișoreni și europeni. Avem de-acum o Strategie Culturală a orașului pe 10 ani, foarte curând se va prezenta public conceptul candidaturii Timișoarei pentru Capitală Culturală Europeană, lucrurile se mișcă spre bine, merită să investim și să credem în șansele noastre.

Cred că o astfel de propunere va primi sprijinul grupurilor din CLT si a executivului PMT, cred că vor avea disponibilitatea de a depune efortul necesar pentru găsirea unei formule de consens în sprijinul alocării acestui buget incepând din 2015, cred în ideea că suntem timișoreni în coeziune pentru viitor și nu în dezbinarea sădită de clivaje minore.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...