O dezbatere la care participă sociologul Alin Teodorescu, coordonatorul celui mai longeviv institut de cercetare aplicativă în sociologie din România, IMAS, prilejuiește întotdeauna un recurs la datele sănătoase ale realității, o incursiune abruptă direct către viața și curentele de opinie ale românilor. Discursul sociologului este nu doar sistematic și tăios, dar este, cel puțin pentru mine, atent și plăcut rostit, într-o dulce vorbire cu influențe venind din zona Moldovei.
Emisiunea din seara de 20 noiembrie a fost chiar o rară ocazie de conștientizare a cauzelor obiective și subiective ce explică rezultatul din finala prezidențialelor 2014. Alin Teodorescu setează două categorii de explicații pentru acest rezultat:
- factori de termen lung ce au influențat bătălia prezidențială, termen care acoperă o perioadă ce se întinde chiar de la începutul acestui an, ajungând până în octombrie 2014;
- factori determinanți ai influenței competiției, poziționați strict în perioada campaniei electorale, decizii și strategii cruciale ce au venit pe un context creat de-a lungul întregului an 2014 și au înclinat deciziile majoritare de vot.
Cine spune că rezultatul din 16 noiembrie se datorează exclusiv factorului Facebook și canalelor Web2.0 nu vede în profunzimea lucrurilor. Nu Facebook a votat la prezidențiale. Însă prin Facebook au circulat cu maximă viteză informația, iar oamenii care au comunicat prin Facebook reprezintă un ansamblu social mult schimbat față de ceea ce vrem să recunoaștem.
Expertiza lui Alin Teodorescu a permis încă din luna mai 2014 să se estimeze un rezultat pentru turul întâi în raport de 41-29% (iar scrutinul din 2 noiembrie a dat rezultate foarte apropiate), și un final de tur doi în raport de 49-51% (surpriza distanței mari din finalul de tur doi rămânând un efect al greșelilor uriașe ale celor două săptămâni dintre tururi).
Dintre factorii de termen lung ce au influențat rezultatele prezidențialelor: eroarea ruperii USL, intrarea în competiție printr-un lider ce este considerat de public ca încă "necopt" (deși lider, totuși încă nu a ajuns atât de experimentat în comparație cu imaginea candidatului ACL), intrarea în competiție fără a avea de partea PSD obligatoriile două din trei segmente de electorat (candidatul stângii a avut doar susținerea bazinului social-democrat, estimat de 3,7-4 mil., cu susținere slabă din segmentele de centru-dreapta - 3 mil -, și din segmentul pro-outsiders - 4-4,5 mil.)
Dintre factorii de termen scurt, deciziile cruciale din campanie, cele care au dus la rezultatele din 16 noiembrie, cele mai importante au fost: inacțiunea pentru rezolvarea rapidă a scandalului blocajului exprimării voturilor românilor plecați în Europa (iar acest scandal este o greșeală care nu doar că a adus deservicii candidatului PSD, dar a adus atingere și imaginii țării, cauză pentru care va trebui căutat adevăratul autor al acestei strategii), distribuirea pe scară largă în țară a fluturașului ce anunța posibila reducere a pensiilor de către ACL (greșeala a fost adâncită prin distribuirea pliantului atașat la cupoane de pensii) și poziționarea în cele două întâlniri directe televizate pe care finaliștii le-au avut (mai ales în prima întâlnire, în care, culmea, deși publicul a apreciat că Victor Ponta a dominat, decizia de vot la care același public a ajuns i-a fost nefavorabilă în pondere de 70%, datorită imaginii puternic contrastante față de candidatul ACL, văzut ca matur și echilibrat).
Calea lui Victor Ponta acum? Nu sunt alte variante corecte, decât aceea de a face o guvernare cu performanțe vizibile (Alin Teodorescu recomandând un cabinet suplu, cu portofolii mult mai puține și cu măsuri mult mai eficiente), cât și accelerarea reformei în partid (aici e de remarcat că soluția este una simplă: aplicarea proiectului cu care Victor Ponta a ajuns președinte al PSD, proiectul în 22 de puncte "România corectă").
Un talk-show de urmărit din primul până în ultimul minut.
Comentarii