Treceți la conținutul principal

Modele de vot predictive pentru 16 noiembrie

Profesorul Dumitru Sandu, sociolog al Școlii de la București, aduce în ultima săptămână de campanie înaintea turului al doilea al prezidențialelor un studiu al modelelor de vot din România la primul tur de scrutin, cel din 2 noiembrie, face trimiteri la votul corelat al diasporei în raport cu votul din țară, trece dincolo de prejudecățile "celor două Românii" și ne artă ce să analizăm pentru a înțelege cum vor fi tendințele în turul al doilea.


Profesorul Dumitru Sandu este unul dintre puținii cantitativiști ai sociologiei din România specializat chiar în fenomenele de migrație (internă, temporară și transnațională), în dezvoltare comunitară și regională, în stratificare socială și demografie, fiind printre foarte puținii specialiști recunoscuți internațional în studiul tranzițiilor. Trebuie precizat faptul că și în Timișoara se află un sociolog specializat în domeniul de nișă al migrațiilor și stratificării, la Facultatea de Sociologie și Psihologie din cadrul UVT, profesorul Ciprian Pânzaru. Recunoașterea internațională a profesorului Sandu este dată prin activitatea științifică importantă pe care a realizat-o în ultimii douăzeci de ani în cadrul unor proiecte internaționale ale Comisiei Europene și Băncii Mondiale. Mai mult, este sociologul român care care beneficiază de cele mai multe citări internaționale ale studiilor și cercetărilor pe care le-a elaborat sau coordonat de-a lungul anilor.

Profesorul Dumitru Sandu relevă șase modele ale votului din 2 noiembrie, față de care votul din diasporele românești este asimilabil:

- vot masiv pentru Victor Ponta (+50%)
- vot predominant pentru Victor Ponta (37-49%)
- vot cu ponderi relativ egale pentru Victor Ponta și Klaus Iohannis
- vot pentru candidații maghiari (HG si CV)
- vot de maximă eterogenitate (MS)
- vot predominant pentru Klaus Iohannis (39-70%)

Votul din 2 noiembrie a arătat unele tendințe de polarizare ale zonelor din țară, pe axele nord-sud și est-vest, însă aceste tendințe nu sunt generate doar prin factorul situării geografice (mulți alți factori ai bunăstării, vieții și locuirii fiind aici predictivi), iar aceste zone au relevanță predictivă pentru gruparea județelor în cele șase modele de vot, și, mai ales, pentru o vizibilă corespondență între votul din diasporele românești și tipologia de vot din țară.

Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe