Este un
minister foarte important pentru că are în competenţă reglementarea şi
promovarea creşterii într-un domeniu care în UE se află pe primul loc al
ritmului de creştere, domeniul societăţii digitale. Luând foarte în serios
realitatea economică foarte favorabilă economiei digitale, Comisia Europeană a
adoptat în 2012 o strategie pentru dezvoltarea economiei digitale. În 2014, România a urmat recomandările acestei strategii şi a adoptat un document de
referinţă, Agenda Digitală pentru România, un document programatic al Ministerului pentru Societatea Informaţională.
1.Strategia UE
Strategia UE,
numită "Europa 2020, în vederea promovării
economiei digitale şi a abordării problemelor societale cu ajutorul
tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC)", formulată de
Comisa Europeană în 2010, a fost urmată de o Agendă Digitală Europeană, care
cuprinde măsuri pentru relansarea economiei UE, acţiuni concrete prin care să
se faciliteze accesul cetăţenilor şi firmelor la tehnologia digitală:
1. Piaţa unică
digitală. Agenda digitală va adapta regulile UE privind piaţa internă la
era digitală. Obiectivul îl constituie
promovarea sectorului descărcărilor de piese muzicale, înfiinţarea unui spaţiu
unic pentru plăţile online şi o protecţie mai bună a consumatorilor europeni în
spaţiul cibernetic.
2. Interoperabilitate
şi standardizare. Europa trebuie să garanteze că noile dispozitive,
aplicaţii, arhive de date şi servicii IT interacţionează ireproşabil oriunde. Agenda digitală stabileşte că îmbunătăţirea
procedurilor de definire a standardelor şi sporirea interoperabilităţii sunt
elementele esenţiale ale reuşitei.
3. Încredere şi
securitate. Agenda digitală propune o serie de soluţii practice, printre
care un răspuns european coordonat la atacurile cibernetice şi consolidarea
normelor privind protecţia datelor personale.
4. Accesul rapid şi ultrarapid la internet.
Pentru a putea concura cu liderii mondiali, precum Coreea de Sud şi
Japonia, Europa trebuie să asigure tuturor cetăţenilor ei o viteză de
descărcare de 30 Mbps, cel puţin jumătate din gospodării trebuind să deţină
până în 2020 abonamente la internet cu o viteză de peste 100 Mbps.
5. Cercetarea şi inovarea. În
prezent, investiţiile UE în cercetarea din domeniul TIC nu ating nici jumătate
din cele ale SUA. Agenda digitală îşi
propune să menţină avantajul competitiv al Europei printr-o coordonare sporită
şi prin eliminarea fragmentării eforturilor.
6. Creşterea nivelului de alfabetizare digitală, a competenţelor digitale şi
a incluziunii. Peste 50% din europeni
folosesc zilnic internetul, dar 30% dintre ei nu l-au folosit niciodată.
Deoarece din ce în ce mai multe sarcini zilnice sunt realizate pe internet,
toată lumea trebuie să dispună de competenţe digitale mai bune, pentru a
participa pe deplin la viaţa societăţii.
7. Avantajele aduse de TIC societăţii UE. Agenda
digitală se concentrează pe capacitatea TIC de reducere a consumului de
energie, de facilitare a vieţii cetăţenilor în vârstă, de revoluţionare a
asistenţei medicale şi de îmbunătăţire a serviciilor publice.
2. Strategia României
În
iulie 2014, Guvernul României a elaborat Strategia Națională privind Agenda
Digitală pentru România, document strategic al ţării noastre pentru aplicarea
Agendei Digitale UE 2020, cuprinzând, în oglindă, patru domenii cheie de
acţiune:
1. E-guvernare,
Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing, Open Data, Big
Data și Media Sociale – creșterea eficienței și reducerea costurilor din sectorul public din România
prin modernizarea administrației.
2. TIC în Educație, Sănătate, Cultură
şi eInclusion intervine în provocările
sociale la un nivel sectorial şi va asigura că investițiile TIC vor crea un impact pozitiv în contextul social.
3. E-Commerce, Cercetare, Dezvoltare și Inovare în TIC – se
bazează pe avantajele comparative ale României regionale și sprijină creșterea
economică din sectorul privat.
4. Broadband și Servicii de Infrastructură Digitală – asigură incluziunea socială și permite beneficii în toate celelalte domenii de acțiune. O implementare completă a viziunii strategice
asupra sectorului TIC în România va duce la investiții totale de aproximativ 2,4 miliarde de Euro.
3. IMPACT estimat în
România
Guvernul României estimează un impact economic al primelor
două domenii de acţiune în perioada 2014-2020 situat la 5% creştere PIB şi 1%
creştere a locurilor de muncă din România. Domeniul al treilea de acţiune poate
genera 3% creştere PIB şi 2% creştere a locurilor de muncă. Cel de-al patrulea
domeniul de acţiune poate genera 13% creştere PIB şi 11% creştere a locurilor
de muncă, plus 12% reducerea costurilor în administraţie.
Adică un total de 21% creştere PIB, 14% creştere a locurilor
de muncă şi 12% reducere a costurilor din administraţia românească, obţinute în
perioada următorilor 6 ani prin aplicarea măsurilor din Agenda Digitală pentru
România.
Aceste rezultate estimate şi foarte interesante pentru
România în acest nou exerciţiu UE de şapte ani, trebuie adăugate la cele ale economiei digitale din sectorul strict privat,
cea care are în Europa (şi în România) cea mai accelerată creştere în valori absolute. Vom avea astfel un tablou de ansamblu al importanţei unui domeniu de acţiune
guvernamentală, domeniu care poate genera o pătrime din creşterea economică a
României pentru orizontul 2020. Un domeniu strategic, prin urmare.
Comentarii