Un titlu lung,
dominat de termenii economici, atrage atenția în acest început de decembrie
2014, când “România încheie epoca Băsescu”.
În cei zece ani de administrație Băsescu, PIB-ul
țării s-a dublat în valoare nominală (creșterea reală este doar de 25%), salariul mediu
net s-a dublat (tot în valoare nominală, și tot cu 25% în creștere reală), la
fel ca și valoarea exporturilor de bunuri (de această dată valoarea nominală exprimă
total exporturi în monedă Euro).
Din păcate, sporul natural este negativ (unul dintre cei mai
importanți indicatori ai evoluției unei țări), iar nivelul de urbanizare s-a
menținut în jurul a cincizeci de procente.
Pe lângă toate acestea, numărul de kilometri de autostrăzi aflați în exploatare acum în România arată o creștere de trei ori în acești ultimi zece ani,
de la 214 la 645. Chiar dacă este aproape o triplare a disponibilului de cale rutieră
în regim de autostradă, această creștere arată exact dinamica foarte lentă ce caracterizează ultima decadă. În termeni reali, creșterea a fost de 43 de kilometri
pe an. Menținută, ar duce la o cifră de 1000 km în 2020, adică 1 km de
autostradă la 18 mii locuitori. O cifră mult prea mică față de ceea ce ar fi
util pentru România, pentru a ajunge măcar în 2020 la nivelul Ungariei (ce are
acum o medie de 1 km de autostrada în exploatare la 7 mii de locuitori), ca să
nu mai vorbim de Austria (1 km la 4,5 mii locuitori) sau Slovenia (1 km la 2,5
mii locuitori).
Deși s-a tot vorbit în ultimii zece ani de importanța
autostrăzilor pentru dinamica economică și pentru susținerea dezvoltării
regionale, construcția de autostrăzi în România este un indicator al
subdezvoltării industriale, administrative și politice.
Sunt în construcție două diagonale rutiere de mare viteză,
între București și Borș (autostrada A3 Transilvania, 584 km) și între București
și Nădlac (Autostrada A1 din culoarul paneuropean, 576 km), plus Autostrada
Soarelui A2 (în exploatare, 203 km).
Totalul proiectelor de autostrăzi aflate în diverse faze de execuție
și finalizare până în 2020 cumulează 225 kilometri.
Cea mai interesantă informație pe care o găsim centralizată
într-un singur grafic, arată că există o listă extinsă a autostrăzilor despre
care se discută și pentru care se fac evaluări / strategii / planificări / expertize,
etc, incluzând un număr de 18 noi tronsoane, pe lângă cele 6 autostrăzi ce vor însuma primii
1700 de kilometri (programați pentru a intra în exploatare în etape, în orizont final 2020-2022):
A1
București – Nădlac (576)
A2
București – Constanța (203)
A3
București - Borș (584)
A4
By-pass Constanța (22)
A6 Lugoj
– Calafat (260)
A10
Sebes – Turda (70)
Cele 18 noi tronsoane încă nu sunt cuprinse în nicio
planificare strategică, reprezentând doar proiecții regionale sau zonale ale
necesităților de densificare în rețeaua de transport auto de mare viteză. Fiind
tronsoane scurte (între 30-100 km), însumând cca 1500 kilometri, aceste 18 noi
tronsoane pot reprezenta o contribuție pe care o vor aduce viitoarele regiuni
de dezvoltare la realizarea rețelei de autostrăzi (orizont 2030).
Comentarii