Treceți la conținutul principal

Deturnarea de Mainstream (via Novi Sad)

Mai multe topuri internaționale plasează Exit între primele festivaluri de muzică din Europa. Este atât de aproape de noi, la Novi Sad, la doar 150 de kilometri de Timișoara, încât merită deturnat.

Glastonbury

Între ele, poate cel mai cunoscut este britanicul Glastonbury Festival of Contemporary Performing Arts, cu prima ediție organizată în 1970 de către Michael Eavis la Pilton, Somerset, England. Inspirat de ceea ce a văzut într-un concert open-air Led Zeppelin, Eavis a adunat în jurul lui paisprezece hipioți care au investit tot ceea ce aveau pentru a construi și echipa prima scenă a festivalului de la Pilton. Așa că festivalul are la bază o piatră de temelie comunitară, de implicare pro-bono. Mișcarea GlastonburyFest a ajuns în 2014 să se implice în sute de cauze sociale, să genereze un curent de voluntariat în jurul evenimentului anual muzical, totalizând două milioane de lire sterline cu care au sponsorizat organizații și proiecte sociale mari și mici. Este un exemplu de extensie socială de mare anvergură pe care un festival muzical de marcă îl dă de exemplu și îl face iubit și copiat, chiar deturnat și multiplicat în multe alte evenimente de acest tip din toată Europa.


În cei peste patruzeci de ani de când este cunoscută scena Piramide de la Glastonbury, sute de trupe și artiști au urcat și au cântat cu frenezie aici: The Rolling Stones, Radiohead, Oasis, Jay-Z, Franz Ferdinand, U2, The Prodigy, Joan Baez, Pulp, Tom Jones, Neil Diamond, Shakira, Johnny Cash, Gorillaz, Dizzee Rascal, Paul Weller, Peter Gabriel, Van Morrisson, Sinead O'Conner, Bjork, PJ Harvey, English National Opera, REM, Coldplay, Robbie Williams, Beyonce, Willie Nelson, Lily Allen, Bruce Springsteen, Pet Shop Boys, Black Eyed Peas, Morrissey, Paul McCartney, Scissor Sisters, Tony Bennet, Roger Water's Pink Floyd, Kings of Leon, The Reverand Al Greene, Rod Stewart, Jimmy Cliff, David Bowie, White Stripes, Dame Shirley Bassey, Arctic Monkeys, The Who...






Sziget



În Budapesta, pe insula de pe Dunăre, a debutat din 1993 festivalul cultural Sziget Festival - The Island of Freedom. De la an la an festivalul a crescut și a tot crescut, ajungând să însemne șapte zile culturale în jurul cărora se învârt timp de un an acțiuni și proiecte cu puternic impact pentru Budapesta și pentru toată Europa (în 2014 s-au acreditat oficial la festival două mii de reprezentanți mass-media din patruzeci de țări).




Iar de sunat, chiar sună foarte bine ce se întâmplă pe scena principală de la Sziget Festival:





Exit

Și mai aproape de Timișoara, la doar 150 de kilometri, în orașul sârb Novi Sad (comparabil ca mărime cu Timișoara), începând din anul 2000 se organizează unul dintre cele mai importante festivaluri muzicale mainstream , referință în mișcările de responsabilitate socială din comunități. S-a întâmplat ca să fie fondat în Serbia, acolo unde mișcările inițiate de tineri pentru democrație și libertate se leagă foarte bine de viața culturală și socială. Exit a fost ales în 2014 "Best Major European Festival" prin votul a peste șase sute de mii de oameni care l-au preferat dintr-o listă de 360 de festivaluri organizate în 34 de țări.




Novi Sad nu mai rămâne, în zilele festivalului, doar un oraș din Serbia, Novi Sad este o comunitate culturală ce reprezintă multe țări și culturi. În edițiile ultimilor cincisprezece ani, la Novi Sad  au venit în zilele festivalului Exit aproape trei milioane de oameni din peste șaizeci de țări. Au cântat aici foarte multe nume cunoscute dar și trupe mici, au fost implicați în organizare mii de voluntari, s-au desfășurat foarte multe proiecte sociale, de responsabilitate socială.




Toate acestea la doar 150 de kilometri de Timișoara. Drept pentru care ar merita să ne gândim la deturnarea festivalului spre Timișoara, mai mult decât muzică, mai mult decât câteva zile de fest. 






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...