Treceți la conținutul principal

O sută de ani de studii în psihologia socială a românilor

Hotnews.ro relatează despre o avanpremieră la rezultatele unui amplu studiu de psihologie socială a poporului român. Într-un text recent intitulat  "Radiografia Psihologica a Poporului Roman după Eliberare. Avanpremieră a lucrării Psihologia Poporului Roman", Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, arată câteva rezultate ale studiului asupra profilului psihologic de adâncime al poporului român, adică trăsăturile relativ stabile, născute în urma evoluției istorice într-un anumit contextul geografic în care ne aflăm.

Daniel David și echipa sa lucrează de doi ani la actualizarea proiectului lansat de filosoful Constantin Rădulescu Motru, "Psihologia poporului roman". 

Constantin Rădulescu Motru arăta în cartea sa, publicată în anul 1937, calităţile şi defectele, prin comparaţie cu cele ale popoarelor apusene.

Individualismul. Românul ia iniţiative la el în casă, iar când vine vorba de economie, societate, politică fiecare român face ce crede că va face toată lumea. A ieşi din rândul lumii este pentru săteanul român “nu doar un simplu risc, ci o nebunie.”
Neperseverenţa. În timp ce popoarele apusene muncesc metodic, românului îi place să lucreze în salturi, cu lungi perioade de odihnă, la nevoie concentrând toata munca pe ultima sută de metri sau cum o altă vorbă populară zice “îngrăşând porcul în Ajun”. În plus, românului îi lipseşte spiritul comercial. Românul este și cheltuitor: “La târg stă şi se tocmeşte ceasuri întregi pentru un lucru de nimic. Tot aşa, la petrecere stă şi pierde zile şi nopţi întregi.”
Indisciplina. Nici cei care fac legile nu le respectă, nici cei pentru care se fac nu le respectă. 
Conformismul. “Nu este ţară în hotarele lumii civilizate în care gura lumii, gura satului, să aibă mai multă trecere... Când un român stă la îndoială, fiţi siguri că el nu stă fiindcă are o convingere personală de apărat, ci fiindcă nu ştie încă de partea cărui grup să se dea.” 
Naționalismul. Întotdeauna preocupat de ce zic alţii, superficial când vine vorba să ia singur hotărâri, naţionalist de fațadă, românul pare a trăi mai mult cu conştiinta de grup. “Gregarismul se produce prin imitaţie pe când solidaritatea, prin încordare şi stăpânire de sine.”

Aceste câteva caracteristici generice sunt analizate în noul studiu al colectivului de la Universitatea Babes-Bolyai. "Analizat prin prisma modelelor psihologice clasice (ex. modelul Big Five - vezi Costa și McCrae, 1989), profilul psihologic de adâncime al poporului roman, in comparație cu cel american/SUA, se prezinta, orientativ, astfel (eșantionul romanesc: 2200 participanți, vârsta 14-62 de ani; ețantionul american: 1000 participanți, vârsta 14-65 de ani):
  • 1. Extraversiunea este mai ridicată la români decât la americani, atunci când este evaluată de alții (heteroevaluare), dar este fără diferențe semnificative statistic când este vorba de autoevaluare. La acest nivel o componentă importantă este Spiritul Gregar, care este mai ridicat la români decât la americani (asa cum bine anticipa Constantin Rădulescu-Motru);
  • 2. Deschiderea psihologică este mai ridicată la americani decât la romani, când este autoevaluată, și este mai ridicată la romani decât la americani, când este vorba de evaluările făcute de alții (heteroevaluare);
  • 3. Constiinciozitatea este mai ridicată la americani decât la români;
  • 4. Agreabilitatea este mai ridicată la americani decât la romani;
  • 5. Nevroticismul este mai ridicat la români decât la americani."
Daniel David arată că "la nivelul profilului psihologic de adâncime al poporului roman regăsim aspectele fundamentale de personalitate existente în majoritatea culturilor lumii (aici probabil ca nu suntem nici 'mai buni', nici 'mai răi' ca alte popoare ale lumii)". El explică faptul că "aceste dimensiuni de bază se pot exprima la nivelul profilului psihologic de suprafață în funcție de contextul socio-cultural". Acest profilul de suprafață (preliminar) al poporului român, comparativ cu cel american, arată astfel:

Dimensiunile Big Five
  • Nevrotismul
Românii: flexibilitate afectivă, trec ușor dintr-o stare emoțională în alta;
Americanii: au o stabilitate emoțională mai mare, flexibilitate afectivă mai scăzută;
  • Extraversiunea
Românii: calzi în relații interpersonale, au spirit gregar și autonomie redusă;
Americanii: independenți, autonomi, rezervați;
  • Deschiderea
Românii: acceptă autoritatea și tradițiile, iar schimbarea este percepută ca dificilă;
Americanii: gândire critică, hobby-uri, flexibilitate în opțiuni ce poate amenința stabilitatea;
  • Agreabilitatea
Românii: ambițioși și suspicioși;
Americanii: încredere în oameni, complianță;
  • Conștiinciozitatea
Românii: creativi, boemi, indisciplinați;
Americanii: ordine și autodisciplină, flexibilitate față de reguli mai redusă;

Daniel David arată că profilul de suprafață al poporului român poate cuprinde următoarele trăsături importante de sinteză:
(1) Profil Psihologic Pozitivcaracterizat prin următoarele aspectele: flexibilitate/dinamism afectiv, spirit gregar, căldură în relații interpersonale, respect pentru autoritate, ambiție și creativitate;
(2) Profil Psihologic Negativ, caracterizat prin următoarele aspecte: instabilitate afectivă, autonomie redusă, rezistență la schimbare, suspiciune și invidie, lipsă a disciplinei;
(3) Profil Psihologic Mixt - combinații ale elementelor din Big Five (descrise mai sus).


Și dacă tot suntem în acest domeniu vast, trebuie amintit aici și studiul lui Dumitru Drăghicescu, realizat în 1907, "Din psihologia poporului român", în care artă că  "româ­nii sunt pasivi şi individualiști faţă de legi mimează respectul doar spre a le ocoli cu abilitate. Sunt duplicitari şi nu duc la capăt lucrurile începute. Nu res­pectă ie­rarhiile şi fiecare vrea să-şi fie unicul stă­pân. Sunt indisciplinaţi în muncă şi se tem mai puţin de sărăcie decât de efort. Dar dacă, prin caracterul lor, românii sunt inferiori altor neamuri, prin inteligenţă, în schimb, ei sunt superiori." Este, într-un fel, un inventar precursor al profilelor realizate de Rădulescu Motru în perioada interbelică și de grupul de cercetători de la Universitatea din Cluj în acest an.
 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...