Un studiu precum este cel publicat de profesorul Victor Neumann aduce în prim-plan, prin date statistice și prin apelul la faptele vremii, realități istorice pe care e bine să le cunoaștem pentru ca să interpretăm cum s-a conturat specificul capitalei Banatului, în prima jumătate a secolului trecut.
După ce se ilustrează plurilingvismul și multiculturalitatea specifice Timișoarei prin date ale recensămintelor din 1910 și 1930, sunt enumerate inspirat câteva fapte ale acelor vremuri prin care se deduce continuitatea pluralismului Timișoarei din perioada interbelică:
- Primul club profesionist de fotbal al orașului, Ripensia, cuprindea jucători ce proveneau din toate grupurile culturale ale orașului, demonstrând spiritul integrator, în numele jucătorilor simbolizându-se nu doar recunoașterea talentului sportiv, ci și continuitatea valorilor pacifiste ale orașelor multi- și inter-culturale din Europa centrală;
- Editarea unei lungi liste de ziare, reviste, cărți și ilustrate monolingve și plurilingve (patru dintre acestea fiind editate trilingv simultan, în română, germană și maghiară);
- Ilustratele despre Timișoara erau editate plurilingv;
- Scriitorii preluau aceste stări de spirit cosmopolite prin multe traduceri între limbile utilizate în oraș;
- Transferurile artistice între grupurile culturale au fost intense atât în artele plastice, cât și în cele muzicale (unde preluările filoanelor folclorice au fost numeroase).
Una dintre observațiile generice ale studiului, categorică și definitorie, arată că: "...Timișoara anilor 1930 era rezultatul coabitărilor, al istoriilor interferente și nu al comunităților lingvistice trăind o viață paralelă, una față de cealaltă. Istoriografia naționalistă ori aceea național-comunistă (protocronistă) au refuzat să observe acest lucru ori nu l-au înțeles. Armonia interculturală a epocii era cu mult mai evidentă decât conflictul dintre culturile comunitare."
O atentă exemplificare a dinamicii grupurilor culturale active în Timișoara o reprezintă analiza politicii evreilor de aici, influențată direct de mișcările evreiești din Europa: "Deși mișcarea sionistă câștigase teren, deși propagarea naționalismelor majoritare și minoritare se făcea simțită și la Timișoara, cea mai mare parte dintre evrei - aidoma celei mai mari părți a populației orașului - era favorabilă integrării sociale și civismului ce debutase cu câteva decenii mai devreme. În consecință, Timișoara a continuat să practice comunicarea plurilingvă și împrumutul de valori; să se situeze la polul opus etnicizării și naționalismelor; să cultive orientările cosmopolită și social-democrată, prin mijlocirea cărora intrase în modernitate."
Iată o trimitere directă la specificul identității cetățenești și la valorile moderne social-democrate cultivate în Timișoara acum o sută de ani. Concluziile studiului fac trimitere la cele mai importante trăsături ale orașului istoric, din care se trag caracteristicile multiculturale social-democrate ale Timișoarei de azi: "Ca centru industrial și comercial, Timișoara deceniilor interbelice avea un număr mare de muncitori, importante organizații sociale, o mișcare sindicală puternică, dar și o burghezie liberală capabilă să patroneze cu înțelepciune, păstrând un climat destins între angajați. Social-democrației îi era atașată cea mai importantă parte a populației orașului și aceasta în pofida faptului că mișcările de stânga fuseseră socotite de autorități potrivnice culturii și identității naționale."
Comentarii