Treceți la conținutul principal

Stat puternic, colectare eficientă

Unul dintre cei mai importanți indicatori ai forței unui stat este nivelul de colectare al taxelor și impozitelor. Doar un mecanism fiscal corect calibrat poate produce predictibilitate și sustenabilitate pentru economia națională. Un studiu recent arată faptul că în România ultimului deceniu gradul de colectare al principalelor patru tipuri de impozite (pe venit, profit, CAS și accize) a rămas relativ constant bun (în jur de 80%), în timp ce colectarea TVA-ului a rămas la un nivel foarte scăzut și chiar s-a diminuat (de la 47% în 2004 la 40% în 2013).

În timp ce greșeala imensă făcută în guvernarea Boc prin creșterea TVA din România de la 19% la 24% a fost demonstrată de la an la an tot mai clar prin reducerea nivelului de încasare al TVA, Ministrul de Finanțe (conservator) din Regatul Unit anunță în această săptămână o măsură fără precedent pentru o economie cunoscută ca un paradis al tranzacțiilor financiare. George Osborne a anunțat introducerea unei suprataxe de 25% pentru "exportul de profit", practică des întâlnită în cazul companiilor gigant din SUA ce își "repatriază" o parte substanțială din profitul obținut în activitățile din Europa, evitând impozitarea.

"Repatrierea" profiturilor presupune un mecanism complex de speculare a diferențelor de sisteme fiscale dintre două țări, prin care companiile ce operează în terțe piețe importă spre economia în care se află sediul capitalului său mare parte din profiturile generate în piețele terțe. Este mai ales o inechitate, nu o ilegalitate, din cauză că multiplicarea investiției lor în aceste terțe piețe (prin utilizarea tuturor resurselor disponibile în aceste piețe) nu oferă ca rezultat economiilor terțe decât un grad de ocupare a forței de muncă, uneori nici măcar economia orizontală din terțele piețe nebeneficiind de prezența acestor investiții.

Ambele măsuri, atât cea privind îmbunătățirea încasării TVA, cât și cea a supraimpozitării "exportului de profit" nu înseamnă altceva decât întărirea statului și funcționarea mai eficientă a economiei, iar pentru cazul concret al României ar însemna alinierea la standardele medii din Europa.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...