Treceți la conținutul principal

Datele Eurobarometrului pregătesc lansarea publică a Raportului MCV pe România

Comisia Europeană a dat publicității în 15 ianuarie datele unui sondaj oficial derulat în România și Bulgaria cu privire la MCV.

Cum "Care MCV"? MCV-ul nostru, pe care îl împărțim cu bulgarii. Este un acord de monitorizare a stării justiției pe care România și Bulgaria și l-au asumat la aderare. Cel mai recent raport MCV a fost publicat de Comisia Europeană acum un an. Raportului MCV din ianuarie 2014 cuprinde trei capitole ce acoperă cincisprezece pagini:

1. Introducere (premisele raportului în curs, ca raportare la rapoartele precedente);
2. Starea procesului de reformă din România, adică
  • Evaluarea sistemului judiciar (ordinea constituțională, presiunile asupra independenței sistemului judiciar, respectarea hotărârilor judecătorești, numirile în funcțiile judecătorești de prim nivel), 
  • Cadrul juridic (noile coduri, uniformitatea jurisprudenței)
  • Reforma structurală (strategia de dezvoltare, gestionarea volumului de lucru și eficiența justiției, integritatea sistemului judiciar)
  • Cadrul de integritate (ANI și CNI), Parlamentul
  • Combaterea corupției la nivel înalt
  • Combaterea corupției la toate nivelurile
3. Concluzii și recomandări



La Raport se află atașat și un Raport tehnic cu privire la cele patru Obiective de referință din Mecanismul de cooperare și de verificare a progreselor realizate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției și a criminalității organizate:

Obiectivul de referință nr. 1: Asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente și mai eficiente, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. Raportarea și monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă și de procedură penală. 

Obiectivul de referință nr. 2: Înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate având competența de a verifica averile, incompatibilitățile și potențialele conflicte de interese, precum și de a emite hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive. 

Obiectivul de referință nr. 3: Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea efectuării de anchete profesioniste și imparțiale privind acuzațiile de corupție la nivel înalt. 

Obiectivul de referință nr. 4: Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în administrația locală. 



Acestea sunt, pe scurt, elementele pe care Comisia Europeană le monitorizează și raportează public despre România (și Bulgaria). 

În preambulul noului Raport MCV (ce se va da publicității în următoarele zile) Comisia a publicat un foarte scurt extras cu date de sondaj prin care arată evoluția încrederii publicului din România în rezultatele procesului de monitorizare prin MCV. Datele arată menținerea nivelului foarte ridicat de importanță pe care românii îl acordă temelor legate de corupție și de deficiențe ale sistemului judiciar. Comparativ cu datele unui sondaj similar (realizat acum doi ani), acest sondaj arată percepția unei îmbunătățiri vizibile a situației referitoare la deficiențele sistemului judiciar și corupției. Cele mai importante date de sondaj se află însă la final, unde se măsoară încrederea acordată de români Uniunii Europene pentru ca aceasta să-și exercite un rol în controlul corupției și eliminarea deficiențelor din sistemul judiciar. Aceste date finale arată că, față de acum doi ani, procentul de "acord total" pentru rolul UE in controlul corupției și deficiențelor crește de la 76 la 79%, iar procentul de cunoaștere de către români a existenței mecanismului MCV crește de la 52 la 56%.






Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...