Unul dintre studiile cele mai aprofundate despre tinerii din România s-a desfăşurat la mijlocul lui 2014, dar cred că rezultatele acestuia vor fi foarte importante pentru 2015, pentru politica locală şi naţională, pentru schimbarea mult clamată în perioada prezidenţialelor 2014, schimbare ce va fi în centrul preocupărilor în acest an. Dincolo de frustrările celor care nu au văzut în manifestările din noiembrie 2014 decât tendinţe extremiste, dincolo de autosuficienţa politicienilor de vârf, tinerii exprimă azi cel mai bine revendicările sociale (importante în viaţa de zi cu zi), cele pe care politicienii ipocriţi nu le-au aflat şi nici nu le vor afla, pentru că s-au obişnuit cu ideea că merge şi aşa, cum bine observă Costi Rogozanu în comentariul său despre nevoia de mutare a agendei publice spre teme ale stângii politice: "Să pretinzi că vrei democraţie şi să eviţi cele mai apăsătoare probleme ale societăţii nu mai poate funcţiona ca strategie decît pentru universitari plictisiţi, politicieni îmbuibaţi sau europenişti stipendiaţi gras".
Studiul vizează aproape 20% din populaţia rezidentă a României (cohortele de vărste cuprinse între 15 şi 30 de ani), dar indică percepţii acute ce ar trebui să ne intereseze pe toţi. Filiala din România a Fundaţiei Friedrich Ebert, în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), au derulat o metodologie complexă cantitativă şi calitativă prin care au decupat principalele interese şi percepţii ale tinerilor români.
Merită citite cu atenţie fiecare paragraf şi fiecare concluzie, pentru ca să depăşim propaganda prafuită. Iată câteva extrase relevante:
"Direcția țării și problemele ei:aproape două treimi dintre tinerii intervievați cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar puțin peste un sfert dintre tineri consideră că direcția este bună, iar restul de 9% nu au răspuns. În percepția tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă țara în acest moment sunt: corupția, sărăcia și locurile de muncă/șomajul.
Participare civică și politică: Deși tinerii se simt capabili să schimbe lucruri în politică, ei sunt foarte dezamăgiți de principalele instituțiile politice din țară, mai ales cele de la nivel central. Tinerii sunt de asemenea extrem de dezamăgiți și de politicienii tineri, iar interesul lor pentru politică este scăzut. Practic, tinerii ca grup nu prea vor să aibă nimic de-a face cu politica, așacum este în prezent ori în forma ei clasică de la noi; Toată această dezamăgire a tinerilor pare a avea, totuși, un debușeu extrem de puternic în încrederea lor în viitor. Foarte mulți tineri au încredere că vor avea o viață mult mai bună decât au avut părinții lor. Această încredere este, probabil, legată de posibilitățile ce le sunt oferite de libertatea de mișcare în Uniunea Europeană; Această generație pare a avea o oarecare propensiune către protest. Deși sunt apatici față de modurile clasice de a face politică, ei par a fi gata să se mobilizeze în eventualitatea unor proteste pe diverse teme. Problema lor pare a fi faptul că nu au găsit o modalitate de a face tranziția între participarea politică informală – de protest și împotrivire – către participarea politică formală și procesul de luarea deciziilor; Tinerii din studiul nostru se informează despre viața politică din țară în primul rând prin intermediul Internetului, ceea ce arată atât o deschidere foarte bună către noile medii de comunicare, cât și o relativă respingere a mass-mediei tradiționale clasice, precum televiziunea și (acum defuncta) presa scrisă;
Identificare ideologică: O treime dintre tineri afirmă că nu se identifică ideologic în niciun fel, adică nu au răspuns la întrebarea despre afilierea ideologică cu stânga sau cu dreapta. În acest moment, tinerii sunt așezați relativ echilibrat stânga-dreapta pe eșichierul ideologic-politic din România.
Şcoală: Doar un tânăr din trei se declară măcar mulțumit de sistemul de învățământ din România, iar mulțumirea crește pentru respondenții cei mai tineri; Migrația externă este o opțiune pentru tineri în acest moment. O treime dintre respondenți afirmă că, peste 10 ani, se văd ca persoane realizate într-o altă țară și nu în România; mai mult, aproape 40% dintre respondenți afirmă că și-ar dori să emigreze, chiar și dacă numai temporar (pentru studii sau muncă).
Discriminare: Aproape unul din cinci tineri se simte discriminat des și aproape jumătate din tineri se simt discriminați des sau doar uneori pentru un motiv sau altul. Cel mai des întâlnit motiv de discriminare este situația materială a respondentului. Tinerii săraci se simt discriminați în viața de zi cu zi. Discriminarea de gen este a doua cea mai prevalentă formă de discriminare, resimțită de către femei.
Religie: Deși peste 80% dintre tineri se declară creștin‑ortodocși, o treime dintre ei nu cred în Dumnezeu sau resping alte enunțuri de bază ale credinței creștin‑ortodoxe. Cei care se identifică de o altă religie creștină (protestanți, româno‑catolici, neo‑protestanți etc.) tind să declare mai des faptul că ei cred în Dumnezeu; Peste 60% dintre tineri susțin că respectă sărbătorile religioase și se roagă, însă numărul celor care țin post, se spovedesc sau merg la slujbă săptămânal este mult mai scăzut; Fetele tind să fie semnificativ mai religioase decât bărbații – atât în termeni de spiritualitate cât și în termeni de conformare la canoanele bisericești obișnuite. Fetele tind să fie mai conservatoare decât bărbații în ceea ce privește abstinența sexuală înainte de căsătorie și poziția față de avort; Datele oferite de această cercetare cu privire la problema avortului anunță o posibilă temă importantă în anii ce vor veni. Mai mult de jumătate din populația tinerilor doresc restrângerea drepturilor la avort în România."
O interpretare atentă a datelor studiului este disponibilă şi în interviul realizat de Vasile Ernu cu directorul general al CURS, Cătălin Augustin Stoica.
Comentarii