Dobro face câteva observații atente despre minciuna audiențelor radio, vorbind despre distorsiunile apărute în măsurarea audiențelor radio din România. Plus câteva concluzii și chiar propuneri (de bun simț):
"Schimbari esentiale in programele radio nu s-au reflectat in fluctuatii esentiale de cifre.
Agentiile sunt pacalite, awarness-ul brandului li se vinde ca marime a audientei.
Clientii agentiilor nu au alta solutie decat inghita analiza cifrelor false.
Publicul este pacalit. Extrapolarea unei populatii casnice si nestiutoare, ponderata statistic doar pe sex si varsta, i se vinde ca oglinda. Iar pe de alta parte, sub umbrela brandurilor mari managerii produc programe ieftine cu realizatori netrecuti prin calibrarea publica de durata. O masurare reala a audientei ar tria personalitatile care, atentie!, vorbesc zilnic unor milioane de oameni.
Pentru asta sunt absolut necesare:
Renuntarea la interviurile pe retele fixe de telefonie. De ce sa raspunda pentru mine un terchea berchea care se lafaie in fotoliul de-acasa la pranz si care, doar de rusine, nu se declara somer?
Schimbarea intrebarilor de intervievare, cel putin in cazul matinalului si a drive-ului. Cine asculta un program de continut stie cu siguranta cum se cheama si cine il realizeaza."
Aceste observații reprezintă opinia unuia dintre cei mai longevivi, apreciați și ascultați oameni de radio de la noi. Dobro vede foarte bine dincolo de pojghița de date statistice, culese de la suprafața unui public ca un ocean, despre a cărui curenți de adâncime nu vorbesc mai nimic aceste sondajele de audiență. Mă întreb cine sunt sociologii practicieni care realizează aceste măsurări de audiență? În cazul în care se află unul în echipa de cercetare...
Acest caz, al măsurătorilor de audiență, este unul dintre clasicele exemple ce fac necesară discuția despre o lege a sociologului practician. Și nu doar în cazul măsurării audiențelor apar discuții contradictorii despre distorsiuni semnificative, sunt multe alte domenii în care fel de fel de "specialiști" produc date de măsurare cantitativă și calitativă sub titlul de sondaje de opinie, ori de anchete sociale, spre exemplu în cazul:
- barometrelor de tip omnibus
- sondajelor pe tematici politice și de comportament de vot
- auditării tirajelor și circulației publicațiilor
- evaluării impactului social al politicilor publice
- studiilor calitative de percepție a brand-urilor
- studiilor asupra consumului și comportamentului consumatorilor
Nu funcționează reglementări în această piață a serviciilor profesionale de evaluare și măsurare a opiniilor și percepțiilor, cu cauză primordială în absența acestei legislații pentru exercitarea profesiei de sociolog practician, pe care cei din asociațiile profesionale ale sociologilor ar fi necesar să o propună / dezbată / promoveze.
Pe modelul de funcționare aș Corpului Experților Contabili, sau, mai aproape de domeniul sociologiei, pe modelul Colegiului Psihologilor din România, ori chiar după modelul Colegiului Farmaciștilor din România, și pentru domeniul sociologiei se poate elabora o propunere de lege cu privire la exercitarea acestei profesii, în care să se definească și să se reglementeze un cadru unic pentru practicienii măsurării sociale. Posibil doar prin colaborarea între Asociația Română de Sociologie și Societatea Sociologilor din România, proiectul unei legi a exercitării profesiei este prima prioritate ce va trebui să fie urmărită pentru ca sociologia practică să intre într-o perioadă de credibilizare și consacrare în viața reală și în mecanismele pieței serviciilor.
Indiferent cum s-ar numi (Consiliul Profesional al Sociologilor Practicieni, sau Forumul Sociologilor Practicieni, ori Centrul Național al Sociologilor Practicieni), un organism oficial bazat pe o lege a acestei profesii ar contribui în multe privințe la conturarea activităților și sectoarelor în care profesia de sociolog ar trebui să aibă un loc bine precizat și recunoscut.
Câteva reguli ce ar fi aduse de o asemenea lege:
- domeniile și subdomeniile economice în care este necesară recunoașterea calității de sociolog practician;
- categoriile de date de măsurare socială cantitativă sau calitativă ce vor fi certificate prin semnătura autorizată a unui membru al acestui organism profesional (implicat direct în generarea lor);
- instituțiile administrației publice (în care sunt utilizate și prelucrate date de măsurare socială) ce vor trebui să facă apel tot la sociologi practicieni recunoscuți;
- sociologii practicieni vor avea parafă și cod unic, eliberate de organismului profesional național;
- finanțarea organismului profesional se va face inclusiv prin taxe științifice aplicate fiecărui serviciu de sondare sau măsurare realizat, societăți comerciale de profil ori institut ce are activități asimilate;
- abilitarea societăților ce vor realiza servicii de măsurare socială se va realiza dacă respectă condiții minimale cu privire la angajarea sociologilor practicieni și a operatorilor de interviu;
- activitatea operatorilor de interviu va fi reglementată și certificată (iar organismul național va reglementa pregătirea și certificarea lor);
Comentarii