Să încercăm un calcul. Dacă stăm să calculam câte funcţii alese sunt la nivelul politicii medii şi mici din întreaga ţară, ar trebui să adunăm 42 de preşedinţi de consilii judeţene, plus câte doi vicepreşedinţi (total 84), plus câte 35 de consilieri judeţeni (în medie, adică total 1470), plus câte 25 de consilieri municipali din oraşele reşedinţe de judeţ (total 1050), până acum 2646 de aleşi locali de primă vizibilitate. La care s-ar adăuga cele aproape 2700 de funcţii de primari de comune, plus alte 2700 de funcţii de viceprimari de comune, plus încă de două ori 250 de funcţii executive pentru oraşele ţării nereşedinţe de judeţ (primari şi viceprimari), plus încă de 250 de ori câte 15 funcţii (în medie) de consilieri locali din oraşele nereşedinţe de judeţ, plus încă de 2700 de ori câte 11 funcţii (în medie) de consilieri locali din comune.
Rezultă un total de funcţii între care se remarcă cele de primă vizibilitate, adică 2646 funcţii, plus cele 5400 funcţii de primari şi viceprimari de comune, plus cele 3750 de funcţii de consilieri locali de oraşe nereşedinţe de judeţ, plus cele 29700 funcţii de consilieri locali de comune. Total general ce se apropie de 41500 funcţii alese în administraţia locală. Sigur, fără să minimalizăm rolul cuiva, cele cu vizibilitate mare şi medie, primele 10 mii din totalul de 41500 funcţii alese, sunt cele cu cea mai mare greutate în ecuaţia puterii locale din România (cel puţin sub aspectul rolului decizional pe care îl au asupra bugetelor locale din întreaga ţară).
În prezent, aceşti importanţi 10 mii din totalul de 41 de mii de aleşi locali sunt reprezentanţi ai partidelor politice, marea lor majoritate ocupând funcţii de conducere în organizaţiile locale ale partidelor. Câti dintre primarii de oraşe sau comune nu sunt şi preşedinţi de organizaţii politice locale? Câti dintre consilierii judeţeni nu fac parte din conducerile locale ale organizaţiilor politice? Foarte puţini, probabil undeva sub 10%.
Victor Ponta a propus separarea funcţiilor politice de cele administrative, un demers care ar trebui aplicat funcţiilor de la nivel naţional, dar şi celor de la nivel judeţean şi local, pentru preşedinţii de consilii judeţene de exemplu. Este un principiu ce va trebui discutat cu toate forțele politice reprezentative, pentru aplicarea lui coerentă la nivelul întregii clase politice. Această propunere vine ca răspuns concret faţă de vulnerabilitatea generală a sistemului politic, dovedită în clar prin situaţia preşedinţilor de consilii judeţene ce cumulau şi funcţii de preşedinţi de organizaţii politice judeţene (cazuri întâlnite frecvent, indiferent de numele partidelor), situaţie deseori denumită prin sintagma de "baroni locali". Din cauza împrejurărilor anului 2014, PSD se află în situaţia de a lua o măsură exemplară pentru întreaga clasă politică, măsură ce trebuie să răspundă direct acestui fenomen de cumul de funcţii şi suprapunere a atribuţiilor până la conflictul de interese. Acest fenomen este întâlnit în toate partidele, doar că măsura este propusă de PSD pentru că este cel mai discutat caz în presă, urmând ca efectele aplicării acesteia să se difuzeze şi să impacteze în toate partidele, fără îndoială.
Dacă luam în considerare cele aproape 300 de poziţii de înalţi funcţionari publici de nivel naţional (de la Bucureşti), la care am adăuga doar funcţiile locale de preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene şi cele de primari şi viceprimari (un total de peste 6 mii de poziţii decizionale locale), observăm că presiunea unei separări între deţinerea funcţiilor administrative şi deţinerea funcţiilor politice este covârşitoare în planul administraţiei locale. Şi asta se întâmplă fără ca să mai extindem principiul şi pentru poziţiile de conducere din instituţiile publice de nivel judeţean (alte aproape 5 mii de funcţii în total, în ţară), despre care discuţia nici nu-şi mai are rostul (pentru că legile interzic funcţionarilor publici din poziţii de conducere ale deconcentratelor să cumuleze şi funcţii de conducere în organizaţiile politice).
Aşadar, impactul aplicării acestei separări între funcţiile politice şi cele administrative se dovedeşte mare în administraţia locală (numeric vorbind, ca total al poziţiilor publice vizate). Care este miza acestei separări? La prima vedere, miza vine din nevoia de a nu suprapune atributul luării de decizii publice de pe poziţii de conducere administrative cu cel de luare a deciziilor politice, suprapunere ce lasă loc (după cum se vede în majoritatea judeţelor ţării) tenţatiei de imixtiune a intereselor de "agendă ascunsă" (generată politic) peste deciziile administrative. Scopul final urmărit prin aplicarea acestui principiu este de a restrânge (până la eliminare) vestitele situaţii mult blamate ale "baronilor locali" (de care, hai să fim serioşi, niciun partid nu este ferit, toate partidele au astfel de cazuri mult mediatizate).
Dacă acest principiu al separării funcţiilor politice se va aplica, atunci, pe lângă înalţii funcţionari publici de la nivelul capitalei, la nivelul administraţiilor judeţene, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene şi primarii şi viceprimarii vor fi obligaţi să evite cumulul de funcţii de conducere politice cu cele administrative. În acest caz, cei mai importanţi şi vizibili 6 mii de aleşi locali cu funcţii administrative nu vor mai ocupa şi funcţii politice de decizie (locale). Sau, dacă principiul s-ar aplica tuturor aleşilor locali (atât celor ce ocupă funcţii de decizie cât şi celor ce ocupă funcţii de consilieri judeţeni şi locali), toţi cei peste 40 de mii de aleşi locali ar fi obligaţi să renunţe la funcţiile politice de decizie din partidele lor.
Cum vor funcţiona partidele? Atunci când liderii lor politici vor intra prin alegeri în funcţii din administraţie, partidele vor fi obligate să-i înlocuiască cu alţii, în poziţiile de conducere. Când va ajunge primar, un preşedinte de organizaţie locală de partid va trebui să lase locul de preşedinte altui coleg, ce nu deţine funcţie în administraţie. Garnituri întregi de lideri politici locali vor fi înlocuite de alţi lideri în conducerile locale ale partidelor atunci când primii ajung în funcţiile alese în administraţie. Puterea politică va ajunge oficial la alţi oameni decât cei care ocupă funcţii alese în administraţia locală. Cei care se vor ocupa de problemele administraţiei (probleme concrete ale oamenilor) nu vor avea posibilitatea de a participa la deciziile politice ale partidelor din partea cărora au candidat. Se presupune că s-ar stinge în acest fel un conflict de interese şi fenomenul baronilor locali s-ar estompa cu timpul.
Dar dacă noul principiu al separării nu s-ar aplica decât la nivel de poziţii de conducere din consiliile judeţene? Ori doar la nivel de poziţii de conducere din consilii judeţene şi primării de oraşe reşedinţe de judeţ. Ori până la nivel de primari de comune. Unde ar fi drept să se traseze linia de demarcaţie pentru aplicarea acestui principiu? Şi chiar dacă s-ar aplica pentru toţi aleşii alocali cu funcţii decizionale din administraţia locală, oare chiar s-ar întâmpla ca aceşti lideri, aleşi importanţi, până la urmă, pentru comunităţile lor, să fie excluşi de la deciziile politice ale partidelor din care fac parte (fiind lăsaţi fără poziţii politice de conducere)? Suntem atât de siguri că fenomenul baronilor locali a fost generat de un sistem politic permisiv şi atât?
Cred că nu. E mult mai complicat. Cred că nu prin intermediul conducerilor politice locale ale partidelor s-au luat deciziile ce au condus la manifestarea conflictelor de interese în situaţii concrete incredibile prin nerespectarea legilor, degenerate în abuzuri şi corupţie. Cred că aceste situaţii au fost generate mai mult prin comportamente individuale, prin grupări de interese neoficiale, pe care nimeni din organismele de conducere locale ale partidelor nu le-a amendat, i-adevărat. În cazul în care s-ar aplica noul principiu al separării, cei care vor fi aleşi în poziţiile de conducere din administraţie vor avea, în continuare, atributul deciziilor asupra resurselor publice, adică pâinea şi cuţitul. Tot ei vor lua cele mai importante decizii publice. Noii deţinători de poziţii politice din organizaţiile locale ale partidelor se vor transforma în consultanţi, în cel mai bun caz, dacă nu vor rămâne doar chibiţi fără putere de a-i influenţa pe cei aleşi în funcţiile din administraţie.
Dacă noul principiu al separării s-ar aplica şi asupra consilierilor locali, atunci s-ar mai schimba ceva-ceva (pentru că se poate retrage sprijinul politic în cazul consilierilor locali ce nu respectă deciziile partidului, după care se pierde funcţia de consilier). Dar retragerea sprijinului politic nu duce la pierderea funcţiei în cazul primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, ea acţionează aşa doar pentru viceprimari şi vicepreşedinţi. O aplicare coerentă a noului principiu al separării ar presupune şi alinierea prevederilor legate de retragerea sprijinului politic (greu, foarte greu să se întâmple acest lucru).
O întreagă harababură. Fără să mai intrăm şi în discuţia cu privire la modul în care s-ar fragmenta deciziile administrative prin noul principiu al separării, prin scăderea ritmului de funcţionare a administraţiei locale tocmai datorită faptului că aleşii locali fără funcţii politice ar fi nevoiţi să dea fuga la partid ca să-şi valideze proiectele şi deciziile. Ori, mai pervers, s-ar pierde o groază de timp chiar şi pentru mimarea acestui proces de consultare a partidului de către cei din poziţiile de decizie administrativă (pentru că, nu-i aşa, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii vor avea grijă să-şi asigure o majoritate obedientă la partid).
Dintr-o iniţiativă ce pare, la prima vedere, să dea rezultate spectaculoase în curăţarea modului de funcţionare a administraţiei în poziţiile ei cheie, ajungem să întrevedem multe efecte neașteptate. Asta nu înseamnă că noul principiu al separării nu este unul corect. Doar că miza lui nu constă în eliminarea concretă şi directă a fenomenului baronilor (fenomenul este mult mai complicat, dependent de o suită întreagă de caracteristici ale vieţii publice dintr-un judeţ). Miza adevărată, pentru care ar fi bine ca PSD să încerce un acord politic național pentru introducerea acestui principiu, este schimbarea mentalităţilor, modernizarea (atât a societății politice, cât şi a societății civile).
[ Din 2015 sunt prezent şi pe noua pagină oficială Facebook ]
[ Din 2015 sunt prezent şi pe noua pagină oficială Facebook ]
Comentarii