Treceți la conținutul principal

Hope is on the way!

Duminică, 25 ianuarie 2015, au loc alegerile parlamentare anticipate în Grecia, toate sondajele estimând o victorie de referință a stângii (coaliția de stânga formată în 2004, transformată mai apoi în partidul SYRIZA).

Formidabila Grecie promite cea mai mare surpriză a Europei. Acum câțiva ani, Grecia a șocat Europa atunci când Eurostatul a descoperit minciunile din datele raportate oficial de statul grec despre deficitul public și bugetul național, alunecând pe panta colapsului financiar și economic, cu consecințe profunde asupra vieții a milioane de greci (obișnuiti, până atunci, cu venituri mari și garanții de stat). Criza Greciei a fost amplificată de spirala crizei globale în care a intrat SUA și Europa dupa 2008, iar veselii greci au fost nevoiți să accepte o realitate tristă: presiunea datoriilor imense i-au adus în situația de a-și vinde unele din insulele lor vestite, au pierdut sute și sute de mii de locuri de muncă și, mai ales, și-au văzut profund deteriorate condițiile de viață, situație pe care SYRIZA o numește abrupt "criză umanitară". 

Nu pot să trec cu vederea unul dintre cele mai profunde elemente ale politicii: forța conceptelor și a cuvintelor pe care politicienii le folosesc pentru a comunica. Mă întreb de ce stânga românească nu a știut să vorbească oamenilor în termenii cei mai buni (aşa cum face SYRIZA, deși realitățile românești nu au fost niciodată foarte îndepărtate de cele ale crizei din Grecia)? Dacă am fi numit și noi "criză umanitară" ceea ce s-a întâmplat după măsurile aberante ale guvernării de dreapta din perioada 2008-2009, dacă am fi fost ceva mai hotărâți și am fi spus prin cuvinte cheie și de forță tot ceea ce am trăit sub guvernările capitalismului arhaic promovat de dreapta ipocrită din România, atunci poate că nici nu s-ar mai fi ridicat acel val de emoție concretizat în votul negativ de la prezidențialele de anul trecut.

SYRIZA s-a format în 2004, inițial prin coalizarea a treisprezece partide și politicieni independenți de stânga și extremă stângă, de la social-democrați la ecologiști, avându-l ca lider pe Alexis Tsipras (care anul acesta împlinește 40 de ani). Mișcarea a fost fondată în Salonic de către Nikos Samanidis. În 2012 a devenit al doilea partid parlamentar, principala forță de opoziție.

Știți cum va câștiga SYRIZA alegerile de duminică? Prin vocile puternice ale liderilor săi, prin cuvinte care descriu corect și realist ceea ce gândesc grecii azi, printr-un proiect politic de relansare a Greciei nemaivăzut în nicio țară prăbușită în criză profundă. Aflat în biroul din Salonic al lui Nikos Samanidis (unde pe perete se află portretul fondatoarei Partidului Comunist German, Rosa Luxemburg), reporterul BBC nota în decembrie 2014:

"Bogații, elitele, piețele financiare, super-bogații, cei 10% din top, ei cu siguranță au motive să se teamă. Ei își vor pierde privilegiile. Baza noastră de votanți s-a extins mult, însă rădăcinile noastre radicale au rămas neatinse. Partidul nostru nu s-a rupt și nu se va rupe de stradă și de mișcările sociale din care provine."






















Nikos Samanidis


Extraordinar! Noi când le vom spune în față mega-îmbogățiților României și corporațiilor că s-a terminat, că PSD va introduce suprataxarea averilor mari, impozitul progresiv, taxarea cu 90% a exporturilor de profit din România? Doar atunci când PSD nu va mai fi cumpărat (prin unii reprezentanți ai săi) de către elita bogată și marile firme interesate plus corporații (prin unii reprezentanți ai săi). Dar și doar dacă va deveni credibil, prin reprezentanții săi (ce ar trebui  să fie mai în rând cu oamenii, mai naturali, cu mașini mai obișnuite, cu averi mai normale și cu aroganțe mai puține).

"Viitorul a început deja", declara Alexis Tsipras atunci când Parlamentul grec a eșuat în a treia încercare de a alege un președinte, moment în care s-a deschis drumul pentru alegerile anticipate.

























Alexis Tsipras


Programul SYRIZA se poate scrie concis într-o pagină, prevede măsuri concrete, calculează explicit costuri și rezultate ale proiectelor propuse, dar, mai ales, conține concepte cheie și cuvinte valoroase, relevante pentru viziunea noii stângi europene. 

SYRIZA propune un plan național pentru reconstrucție în patru piloni, numit “Programul Salonic”: 
  1. Atenuarea crizei umanitare
Cu un cost total calculat de 1,882 miliarde euro, acest prim pilon este gândit ca un scut de protecție pentru păturile sociale vulnerabile, fiind prevăzute:
·  Electricitate gratuită până la 300 kWh pe lună, pentru 300 000 familii (cost 60 milioane euro)
·  Subvenții pentru alimente pentru 300 000 familii, distribuite printr-o agenție de coordonare în colaborare cu biserica și asociațiile de solidaritate (cost 756 milioane euro)
·  Garanție pentru locuințe, cu un obiectiv de 30.000 de apartamente (de 30, 50, și 70 m²), prin subvenționarea chiriei la 3 euro pe mp (cost 54 de milioane euro)
·  Restituirea pensiei de Crăciun pentru 1,3 milioane pensionari care au  pensii de până la 700 euro (cost 543 milioane euro)
·  Servicii medicale și farmaceutice gratuite pentru șomerii neasigurați (cost 350 de milioane euro)
·  Transport public gratuit pentru șomerii de termen lung și pentru cei care sunt sub pragul sărăciei (cost 120 milioane euro)
·  Eliminarea taxei de consum pentru combustibil

  1. Repornirea economiei și introducerea unui nou sistem de taxe
Cu un cost total calculat de 6,5 miliarde euro, acest pilon acordă prioritate reducerii impozitelor asupra economiei reale, scăderea sarcinilor financiare pentru persoanele fizice, injectarea de lichidități în economie și consolidarea cererii (consumului).

·  Eșalonarea datoriilor către buget și ștergerea a 50% din datorii (la fel ca în Germania anului 1953)
·  Eliminarea cotei unice de impozitare și introducerea unui impozit progresiv
·  introducerea unui impozit nou pe proprietățile mari
·  Plafonarea impozitului pe venit pentru cei cu venituri anuale de sub 12 mii euro
·  Salariu minim de 751 euro
  1. Ocuparea forței de muncă
Cu un cost total calculat de 3 miliarde euro, este urmărită o creștere netă cu 300.000 de locuri de muncă în toate sectoarele economiei - privat, public, social – într-un termen de doi ani. Sunt vizați șomeri pe termen lung, în special a cei de peste 55 de ani, precum și tinerii șomeri. În plus, se prevede eliminarea tuturor reglementărilor legale ce permit concediere abuzivă cât și noi reguli prin care să se impună contractile colective de muncă.

  1. Transformarea sistemului politic pentru democrație
Sunt prevăzute noi reguli instituționale pentru consolidarea democrației și pentru transparență în instituțiile publice:
·  Regionalizare eficientă, îmbunătățirea transparenței, a autonomiei economice și funcționarea eficientă a municipalităților și regiunilor.
·  Susținerea democrației participative prin introducerea de noi instituții, cum ar fi de inițiativă legislativă a cetățenilor, dreptul de veto al cetățenilor și dreptul de inițiativă al cetățenilor pentru a convoca un referendum.
·  Reducere a imunității parlamentare și abrogarea regimului juridic specific non-urmăririi penale a parlamentarilor.
·  Susținerea televiziunii și radioului public 



Hope is on the way!

SYRIZA is the face of a changing Europe




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...