Întrunirea de azi a Comisiei de Cod electoral se face pentru că deciziile date de CCR și Comisia de la Veneția impun finalizarea regulilor electorale cu minim un an înainte de alegeri, acest termen fiind luna mai 2015 pentru localele de anul viitor, respectiv octombrie 2015 pentru parlamentarele de anul viitor.
Principalele partide reprezentate acum în Parlament sunt de acord cu cel puțin trei concluzii ce se vor respecta în noul Cod electoral (ce va trebui elaborat în următoarele trei luni):
1. Așa-zisul sistem uninominal aplicat până acum pentru alegerea parlamentarilor nemulțumește atât alegătorii cât și politicienii;
2. Alegerea președinților de consilii județene într-un singur tur nu oferă suficientă reprezentativitate (la limită, pot să fie aleși și cu procente de sub 10% din total alegători);
3. Este necesară reglementarea votului celor care nu se află în țară în perioada alegerilor (vot exercitat prin corespondență sau electronic).
Cred că prima concluzie este cea mai importantă, iar noul sistem electoral pentru alegerile parlamentare va produce efectele cele mai importante. Se pare că modificarea majoră va consta în adoptarea unui sistem electoral mixt, în care parlamentarii vor fi desemnați prin printr-un calcul ce va considera două voturi, cu două buletine de vot: primul fiind majoritar (uninominal), iar al doilea proporțional (listă de partid). Este clasicul sistem din Germania, în care structura parlamentară respectă ponderea votului politic abținut de partide (al doilea vot), însă independenții câștigători de mandate "pline" și candidații partidelor ce câștigă mandate "pline" primesc cei dintâi mandatele.
Studiul sistemului german arată că:
- și aceste reguli electorale permit adjudecarea de mandate suplimentare (datorită regulii care impune adjudecarea de mandate directe pentru partidele care nu ating pragul parlamentar de 5%, însă câștigă pe vot majoritar minim 3 circumscripții din cele 598, cazul Germaniei);
- adjudecarea mandatelor de către partide se face pe baza procentului pe care l-au obținut (proporțional), după ce se scad totalul de mandate obținute de independenți și obținute prin câștig direct (câștigătorii de mandate "pline", cu peste 50%);
- cel mai important factor ce determină adjudecarea mandatelor constă în aplicarea principiului proporționalității mandatelor față de procentul obținut, pe o listă alcătuită regional de fiecare partid, astfel că, din totalul circumscripțiilor Germaniei (ele sunt numite la noi colegii) cuprinse într-o regiune, fiecare partid va adjudeca un număr de mandate egal cu procentul obținut de partid în regiune; la noi acest nivel de alcătuire a listelor pentru desemnare proporțională se făcea (în vechiul sistem electoral proporțional) la nivel de județ, căreia i se aplica procentul județean (cu ulterioara ajustare națională, pentru ca să se respecte procentele naționale).
Pentru o aplicare similară a sistemului electoral german, la noi ar fi necesară regionalizarea (ceea ce este exclus să se poată întâmpla în trei luni), iar în lipsa acestui nivel administrativ intermediar, nu vom avea de ales și vom reveni la alocarea județeană a mandatelor (însă cu reducerea numărului de colegii, în Timiș, de exemplu, de la 10 la 6 de deputați, și de la 4 la 2 de senatori, pentru o creștere a raportului de la 1 parlamentar la 36 mii de alegători spre 1 la 50 mii).
Este un sistem echilibrat și, oricum am considera, mult mai just, față de pseudo-uninominalul ce a funcționat până acum. În plus, partidele vor fi obligate să organizeze alegeri interne și să desemneze candidați cu popularitate cât mai ridicată, pentru că mandatele adjudecate de terți candidați competitivi în primul vot (mandatele majoritare "pline") vor induce permanent riscul de scădere a reprezentării parlamentare pentru partidele mari (locuri în Parlament față de procentul obținut în vot) .
[ Din 2015 sunt prezent şi pe noua pagină oficială Facebook ]
[ Din 2015 sunt prezent şi pe noua pagină oficială Facebook ]
Comentarii