Treceți la conținutul principal

Harta lumii pe timp de pace și pe timp de război


Indiferent câte războaie locale sau regionale au loc simultan pe glob, limita extremă a conflictelor mondiale nu s-a atins, fără însă ca pericolul nuclear să fie exclus. Conferințele pe tema posibilei legitimității în care s-ar afla o națiune pentru a declanșa atacuri nucleare preventive se organizează în marile capitale ale lumii. La fel și conferințe despre starea națiunilor, despre nivelul de trai și despre sărăcie. Le-aș numi dezbateri ale sărăciei datorate prețului războiului.

Cristian Unteanu publică în adevarul.ro o relatare de participant la o conferință asupra atacurilor nucleare preventive și face o trimitere la unul dintre cele mai cinice simulatoare pe care oamenii le-au realizat online, cel în care se pot simula atacuri nucleare pe hărți GoogleMaps prin setarea țintei terestre și a categoriei de armament nuclear. Datele asupra disponibilului nuclear în lume sunt luate din statistici (semi)oficiale, deci extrem de alarmante.

Cheltuielile pentru arsenalele nucleare au și o altă fațetă decât cea gri-închis în care se prezintă cinic indicii de mortalitate și de distrugere asigurați de fiecare miliard de dolari investiți în armele nucleare. Cheltuielile pentru arsenalele nucleare cresc direct proporțional cu indicii sărăciei pe glob, sunt un cost de război pe care statele îl plătesc pe timp de pace. Harta indexmundi.com arată distribuția sărăciei la nivelul celor 147 de state ale lumii, iar pe această hartă România se află pe locul 55, cu un procent de 21% din populație situată sub limita sărăciei. O țară membră UE în care avem aproape două milioane de cetățeni aflați sub limita de sărăcie.

E mult, e puțin?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

Orbecăiala Capitalei Europene a Culturii, ediția de Timișoara. Oamenii foarte talentați rămân ignorați, din cauza suprabirocratizării și festivismului

Un scandal neprevăzut și insolit, al unui plagiat așa-zis neintenționat, a devansat o  ședință de bilanț  a Asociației Timișoara - Capitală Europeană a Culturii. E vorba de un film de prezentare produs în condiții ciudate, prin „împrumutarea” fără consimțământul autorului a unui text. O eroare care e greu de justificat atfel decât în termenii unei grabe de a „scoate” ceva pe piață, de ochii lumii. E regretabil că TM 2021 se promovează cu  un text care nu-i aparține . Înainte de acest exemplu viu de inadecvare culturală, un alt protest , de data aceasta a celor din Unitatea artistică a Asociației TM2021, arăta că veștile bune despre pregătirea programului cultural pentru 2021 continuă să se lase așteptate nepermis de mult. Chiar și semnalul de alarmă tras de către unul dintre cunoscuții italieni stabiliți în Timișoara, Gianluca Testa, este mai mult decât simptomatic pentru neliniștile trezite în comunitatea timișoreană, în urma inadecvărilor repretate în proiectarea ...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...