Dezbaterea adevărul.ro cu privire la mutarea forţelor NATO în estul Europei, cu invitaţi de marcă, generalul (r) Constantin Degeratu şi Armand Goşu (expert în fostul spaţiu sovietic), merită câteva minute de atenţie.
Generalul Degeratu subliniază (min 5:40) că NATO a greşit în ultimul an, perioadă în care alianţa nord-atlantică nu a luat în considerare nevoia de descurajare militară (tactică la care armata Rusiei ar reacţiona, ar fi fost de înţeles pentru militarii ruşi). Alianţa nord-atlantică a început (abia de foarte curând) să construiască un dispozitiv militar pe care planificatorii militari ruşi să-l poată înţelege, pe care să-l poată lua în considerare ca tip de ameninţare, abia în acest fel se poate vorbi de începutul soluţionării acestei crize (de data aceasta cu costuri mult mai mari faţă de acum un an).
Criza generată de conflictul din Ucraina, izbucnit acum un an, nu a fost prevenită de blocul NATO cu tactica descurajării. Oare de ce? A fost vorba de neglijenţă sau de o doctrină militară greşită? Sau poate chiar de o cursă întinsă ruşilor? Ori a fost altceva?
Generalul Degeratu remarcă faptul, trecut cu vederea, că s-a operat de curând şi acordul de integrare a Osetiei de Sud în cadrul Rusiei. Imediat apoi, Rusia a anunţat intrarea în exerciţiu de alarmă a Flotei Nordului din Rusia (la care se adaugă şi Flota Blatică şi a celei din Marea Neagră). Deşi Rusia anunţă prin aceste manevre din ultimele două săptămâni doar o dislocare de exerciţiu, se poate vedea în aceste măsuri o foarte clară realiniere militară tactică în teren a poziţiilor ruse în zone de abordare a confruntării cu blocul nord-atlantic.
De la extremul nordic artic, până la marginea sudică a zonei ruse, în fiecare zi se preiau poziţii defensive - ofensive tactice. Armand Goşu observă (min: 17:30) maniera cu totul neobişnuită în care se publică, pe 24 martie, pe site-ul Kremlinului, stenograma discuţiei dintre preşedintele Putin, Ministrul Apărării şi Şeful Marelui Statului Major al armatei ruse, în care ultimii doi raportează încheierea exerciţiilor din sud-vestul Mării Negre, în care se desfăşurase un atac al inamicului convenţional aer şi mare, atac cu îndeplinirea tuturor obiectivelor exerciţiului.
Ceea ce vor să spună distinşii analişti militari este că regruparea blocului militar nord-atlantic în Estul Europei determină deja o reacţie militară fulger a Rusiei, o poziţionare clară militară în alţi termeni decât până acum, cu reacţii în lanţ ale ţărilor din zona de interes (ţările baltice, Finlanda, Danemarca, Suedia, iar în sud Turcia, Bulgaria, Ungaria), României rămânându-i parteneriatul cu Polonia.
Trăim sperând într-o desfăşurare previzibilă şi prognozabilă a etapelor, şi mai ales în echilibrul perceput al raportului dintre puteri. Parcă aşa ne mai vine şi curajul, bazat pe tactica descurajării între blocuri. Va funcţiona sau se va împotmoli această tactică la Kiev? Ori la Odesa şi Tiraspol (pe unde sunt tot mai des văzuţi foarte mulţi "turişti")?
Comentarii