La comanda adevărul.ro, INSCOP a măsurat în ultimele săptămâni cele mai importante tendințe ale opiniei publice din România. Sigur, tematica abordată este segmentată în funcție de solicitările date de oamenii de media de la Adevărul, nu acoperă toate zonele de interes public, dar transmit date de forță despre orientările românilor:
- încredere și satisfacție față de direcția generală a țării: aici merită subliniat că primele trei surse de îngrijorare publică, grupând 60% din opțiuni, sunt teme specifice stângii, starea de sănătate, veniturile și locurile de muncă;
- raportarea la UE: indică un (îngrijorător) raport de doar 3 la 1 respondenți ce apreciază mai ales avantajele aderării noastre la UE (văzute mai ales în termeni de liberă circulație, democrație, securitate, dar și creștere economică și măsuri anticorupție), față de cei care apreciază că aderarea a adus mai ales dezavantaje (spre exemplu pierderea independenței economice și a identității naționale);
- poziționarea strategică și riscurile de securitate ale țării: dincolo de recunoașterea rolului cheie al SUA/NATO în asigurarea securității în ansamblul geopolitic, se remarcă o majoritate absolută a respondenților ce aprobă stagiul militar obligatoriu (componentă de pregătire militară ce nu este în tendința unei armate moderne, profesioniste);
- susținerea măsurilor fiscale propuse de Guvern: cu o percepție favorabilă a măsurii de reducere TVA pentru alimente și nealcoolice situată la un nivel incredibil de ridicat (peste 8 din 10 răspunsuri);
- opțiuni de vot: indicând o sensibilă stabilizare a scenei politice bipolare (PSD, putere, PNL, opoziție), cu o cotă de opțiuni pentru fiecare dintre cele două partide situată în jurul pragului de 40% (ceea ce echivalează cu bipolarizarea accentuată);
- alternativele politice: opțiuni net favorabile unei stabilități guvernamentale (neîncredere într-o moțiune de cenzură a opoziției), dar și unei reforme constituționale;
- încrederea în instituții: prima cotă de încredere o dețin instituțiile militare (armata și NATO), pe fondul conflictului ruso-ucrainean din vecinătatea țării;
- schimbarea clasei politice: așteptare ridicată pentru schimbarea clasei politice, în raport de 5 la 1 dintre respondenți;
- instituții ale vieții publice democratice: opinii ce situează Justiția pe primul loc (22%), urmată de Președinție, Guvern, Parlament (Consiliul Local sau cel Judetean nu sunt nominalizate, ceea ce este mai mult decât ciudat);
- alegeri locale 2016: testul de opinie arată că jumătate dintre respondenți cred în realegerea primarului în funcție, dar și o disponibilitate ridicată pentru alegerea unui independent (scorul de peste 50% în favoarea acestei ipoteze este însă infirmat flagrant de cazurile foarte rare de independenți ce câștigă alegeri locale).
În oglindă față de primul dintre sondaje, infopolitic.ro publică rezultatele unui sondaj CSCI realizat tot în perioada aprilie-mai, sondaj ce confirmă cotele pozitive de apreciere cât și așteptările corelate acestora față de măsurile fiscale propuse de Guvern. Acest al doilea sondaj aduce însă și o altă dimensiune de opinie, foarte importantă pentru construcția unui pachet de măsuri redistributive, social-democrate prin esență:
"Taxarea diferențiată are suport foarte larg: 87% susțin taxarea marilor averi, 85% susțin aplicarea impozitului progresiv, iar 82% susțin taxarea luxului. Acest nivel poate fi rezultatul unor stereotipuri consolidate în timp (spre exemplu, ca și cel care îi indică pe cei care au reusit sa se îmbogățească în acești 25 de ani cum că au făcut-o pe căi ilicite), dar ele reflectă și o dorintă a unei largi categorii de public de a simți egalitatea în fața legii și un tratament echitabil, în functie de venituri. Nu a fost măsurat sentimentul de nedreptate explicit, ci doar modul în care oamenii se raportează la afirmații aparent de bun-simț."
Comentarii