Începând de azi se distribuie prin postă în întregul Regat Unit al Marii Britanii buletinele de vot pentru alegerea liderului Partidului Laburist, principala formațiune parlamentară de centru-stânga din UK. Distribuția buletinelor de vot se face către mai multe categorii de susținători ai laburiștilor, votul urmând să se încheie pe 10 septembrie, cu anunțarea rezultatelor pe 12 septembrie. Dacă nici unul dintre candidații nu întrunește majoritatea simplă a voturilor exprimate, se trece la un tur doi de alegeri dintre primii doi candidați clasați în turul întâi.
Criza internă a laburiștilor a survenit după înfrângerea laburiștilor de către conservatori în alegerile generale din acest an , moment urmat de o vizibilă escaladare publică a tensiunilor interne din Partidul Laburist, cu atacuri reciproce între radicalii socialiști sau ecologiști și moderații de centru stânga.
Este vizibilă tendința de înfruntare internă între taberele radicalilor și moderaților, mai ales prin candidaturile înscrise pe buletinele de vot. Cei patru candidați exprimă foarte bine momentul de cumpănă în care se află laburiștii. Cel mai puternic candidat (pe sondaje) este Jeremy Corbyn, radical socialist venit dintr-o poziție politică marginală, care ar ajunge în turul doi și chiar l-ar surclasa pe Andy Burnham, parlamentar și fost secretar de stat la Sănătate. Ceilalți doi candidați sunt Liz Kendall, văzută drept continuatoarea politicii lui Tony Blair, alături de Yvette Cooper, percepută ca singurul candidat dintre cei patru ce ar reuși asigurarea coeziunii în partid după momentul alegerilor.
Sunt de reținut două dintre caracteristicile alegerilor interne din stânga britanică.
Prima caracteristică relevantă constă în modul deosebit de elaborat în care se structurează programele politice pe care candidații le propun electorilor, colegilor de partid. Programele abordează cu adevărat preocupările social-liberale din societatea engleză, propunerile candidaților constituindu-se în adevărate platforme pentru intrarea în viitoarele alegeri parlamentare și fiind ghidul de realizare a unui viitor program de guvernare. Programele fac referire la: austeritate, taxe și impozite, educație, locuire, imigrație, apărare, Uniunea Europeană, serviciile publice, egalitate și bunăstare (rezumatele programelor sunt publicate riguros de Guardian).
A doua caracteristică se referă la dreptul de vot și tehnica votului. Are drept de vot fiecare membru de partid, dar și membrii de sindicat și simpatizanți nesindicaliști care plătesc cotizația de partid (3 lire). Votul este universal și direct, se exprimă pe buletinul de vot primit prin poștă, se expediază tot prin poștă până pe 10 septembrie, dar poate să fie exprimat și electronic. Faptul că votul este deschis tuturor membrilor dar și susținătorilor, simpatizanților și membrilor de sindicat (ce și-au achitat taxa de partid) a făcut posibile în aceste alegeri și cele mai multe dispute, din cauză că favoritul competiției, radicalul socialist Jeremy Corbyn a impulsionat atragerea spre laburiști a unui adevărat val de simpatizanți și membrii de sindicate și ai altor partide din stânga, aceștia obținând dreptul de vot prin plata taxei de partid. Se estimează că numărul celor cu drept de vot a crescut anul acesta cu 60%, de la o cifră de 200 de mii de membrii și simpatizanți înregistrați, la aproape 350 de mii. Socialistul Jeremy Corbyn și-a asumat public chemarea membrilor din Partidul Comunist, Coaliția Sindicatelor și Socialiștilor și din Partidul Verzilor. O adevărată ofensivă în susținerea radicalizării stângii britanice, curent ce naște discuții politice aprinse, centrate asupra aceleiași teme: ieșirea din politica de austeritate ce a generat tensiuni, nemulțumiri și efecte negative și impopulare în multe dintre statele UE.
Comentarii