Treceți la conținutul principal

Resetarea

Președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, observa apariția unui moment de resetare în politica din capitală, începând chiar din duminica de coșmar în care am asistat la izbucnirea cazului Oprescu. 

Orice s-ar întâmpla, nimic nu va mai fi la fel în București, resetarea este o realitate, măcar prin poziționări, dacă nu și prin efecte.

Să nu ne limităm însă la a vedea doar resetarea de la nivelul politicii locale de București, căci aceasta nu se poate transforma  în mod cu totul independent față de toată politica din România.

Resetarea înseamnă o etapă deja începută și atât de necesară, cu mult mai puține clișee, etapă a construcției unei politici de echilibru, într-o lume atât de dezechilibrată. Prioritățile României pentru 20 de ani nu se pot dezbate, seta și, mai ales, nu se pot urma decât într-o minimă convergență și prin dialog între toate partidele importante.

Nu o să vină niciun sprijin pentru acest efort din altă parte decât din comunitățile și societatea noastră, e iluzoriu să așteptăm un sprijin de alt fel, când lumea se mișcă între conflicte latente sau deschise și valuri de migrații cu tot felul de motivații.

Educația, sănătatea, sistemul de salarizare pentru bugetari, regionalizarea, realizarea infrastructurii de autostrăzi, legile electorale și votul prin corespondență, reforma constituțională, reducerea fenomenelor agresive și a violențelor simbolice, cu obiectiv în creșterea securității sociale, plus creșterea economică permanent așteptată încă dinainte de intrarea în UE, toate aceste proiecte majore nu se vor fixa ca priorități decât prin cooperare politică și interes generalizat pentru agenda publică (nu pentru agendele ascunse, ca și până acum).

Neo-nomenclatura (situată mai ales în București) este aproape insensibilă la tot ce înseamnă amenințările și oportunitățile geostrategice și economice ce se juxtapun pe coordonatele României. Și asta nu ne face bine, deloc.

Marea și dificila resetare a politicii românești este vizibil necesară în contextul mediului politic și geostrategic european, în care se duc vizibile conflicte politice de interior, dar și confruntări subterane neconvenționale, zi de zi tot mai imprevizibile.

Povestea eficienței DNA în schimbarea mediului public nu este una de succes. Pentru simplul motiv că seria de cazuri urâte cu care DNA șochează în fiecare săptămână demonstrează prin ea însăși faptul că fenomenul corupției generalizate, propagat peste tot de către băieții deștepți ce formează carteluri ale banilor sau ale diverselor interese din politică, continuă să fie o gaură neagră pentru bugetele publice, dar și cel mai important factor în întârzierea progresului.

Și nu este vorba doar de corupția economică, prin care se tranzacționează beneficii și sume, ci și de una politică, de influențare a deciziilor publice pentru dominație corporatistă, militară, pentru controlul resurselor sau pentru influența și dominarea curentelor de opinie. 

Se poate estima că peste 90% din fenomenele de corupție economică și aproape toate fenomenele de corupție politică rămân neidentificate, în subteranele rețelelor ilicite. DNA nu repară mai nimic, semnalizează doar. 

Resetarea va însemna, înainte de toate, încercarea de a schimba câte ceva din rețelele corupte ce susțin acum sistemul anacronic, dar și transformarea și recunoașterea liderilor noi, a noilor rețele sociale, în stare să formeze un establishment modern. Proces anevoios, dar care nu poate fi ocolit, el trebuie început atât în interiorul partidelor cât și în cel al organizațiilor publice.

O să ajungem și în momentele în care DNA-ul își va fi încheiat recitalul public, parchetele vor reveni la o funcționare normală și vor prelua inclusiv sarcinile speciale și (tele)extraordinare realizate acum de DNA, iar funcția controlului social o vor avea grupurile de presiune și instituțiile sociale. 

Tempoul și termenele pentru aceste praguri de așezare în normalitate vor depinde de modul în care se va reseta întreaga societate politică.

Cea mai importantă etapă este cea a selecției politicienilor ce vor desfășura competițiile politice, începând cu anul electoral 2016. Proces în care nu pot interveni nici cei cu influență de la Washington și nici decidenții de la Bruxelles (prin vestitul Mecanism MCV), iar DNA-ul și ANAF-ul sunt, în această privință, tot atât de neputincioase. Aici este domeniul specific, prin excelență, al liderilor interni. 

Dacă liderii își dau seama de nevoia de modernizare, cu siguranță nu vor întârzia să declanșeze procese interne, instituționale și politice, de schimbare și reformă. Stânga este probabil primul bloc politic spre care se îndreaptă toate așteptările, chiar de la următorul Congres al PSD.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...