Pornind în carieră de la una dintre cele mai interesante şi râvnite poziţii, aceea de inspector (de pieţe), reformatorul ajunge să aibă şi o altă responsabilitate, ceva mai dificilă în timpuri tulburi: protector al moralei publice. Ajunge în înalta demnitate publică pe bază de "virtute, integritate, onestitate, forţă şi fermitate, respectabilitate". Înarmat cu o putere semnificativă atunci când ajunge în vârf, reformatorul încearcă să-şi impună propriile idei adresându-se direct oamenilor, sărind peste toate ierarhiile şi convenţiile anterioare. Ameninţă cu o putere panoptică, instrumentată prin oamenii săi, aflaţi în toate ţesăturile societăţii, oameni fideli care îi vor spune permanent unde se produc insubordonări şi infidelităţi, pentru a le demonta (sau chiar distruge violent). Puterea sa depinde de puterea de a controla toate părerile nealiniate.
Finalul istoriei acestui reformator, descris în detalii atât de vii (încât ajung posibile aproape doar în imaginaţie), nu arată foarte diferit de destinul unui reformator real al Egiptului, Gamal Abder Nasser, al doilea preşedinte al Egiptului, renumit prin autoritarism, naţionalism, adulaţia poporului şi susţinerea unităţii arabe.
Figura reformatorului, cu luminile şi umbrele sale, cu viziunea sa deschisă şi modernizatoare, dar şi cu gravele sale tendinţe de control politic total, este personalizată de Zayni Barakat, personajul celei mai apreciate ficţiuni istorice scrise de egipteanul Gamal El-Ghitani.
Zayni Barakat este chiar titlul acestei cunoscute cărţi scrise de Gamal El-Ghitani, roman despre care se spune că a prefigurat tendinţele ficţiunii post-coloniale egiptene, regăsindu-se între rândurile sale chiar şi idei actuale între cele mai recente observaţii despre destructurarea ordinii sociale egiptene de după primăvara arabă.
În urmă cu două zile, la vârsta de 70 de ani, scriitorul egiptean Gamal El-Ghitani s-a stins din viaţă la spitalul militar din Cairo. Premiat în Egipt şi în plan internaţional, omagiat în Franţa (în 1987) prin acordarea Ordinului de Cavaler al Artelor şi Literelor, scriitorul iconic al Egiptului contemporan a vorbit în cărţile sale în vechiul limbaj al literaturii arabe, situat între sufism şi magie, între protest şi supunere, înscriindu-se din depărtarea egipteană spre un realism magic în stil arab.
Cuvintele lui Gamal El-Ghitani spun lumii foarte simplu despre noi şi ei, despre umanitate:
"Resping etichetele aplicate forţat de către cei care vorbesc de un Occident absolut şi de un Orient fix. Dimpotrivă, nu există un singur Occident şi nici un singur Orient, astfel că învăţăm să vedem că scufundarea soarelui la orizont continuă pe tot cuprinsul anului, fără a fi doar a cuiva şi excluzându-i pe ceilalţi.
...bogăţia umanităţii se află în comuniunea culturilor sale şi în complementaritatea dintre elementele sale, nu într-o cultură unică ce caută întotdeauna să-i zdrobească pe ceilalţi."
...bogăţia umanităţii se află în comuniunea culturilor sale şi în complementaritatea dintre elementele sale, nu într-o cultură unică ce caută întotdeauna să-i zdrobească pe ceilalţi."
Comentarii