Treceți la conținutul principal

Fals tratat pentru uzul cercetătorului

Emoțiile puternice și protestele generate de seismul public al tragediei din București, produsă în noaptea de 30 octombrie, au dus nu doar la demisia guvernului, ci și la ieșirea în prim-plan, în stradă și în media, a generației 90, tineri ce au azi până în 25 de ani, oameni ce spun foarte direct, fără îndoială, despre cum gândesc și simt.

Ce poate să fie mai ofertant pentru un cercetător atent al lumii politice decât textul? Decât discursurile acestor zile, decât codurile și limbajele specifice acestui timp al României (r)evoluționare? Decât semnele textuale despre mișcarea ideilor și despre expresia acestor emoții colective contagioase ce umplu spațiul public al marilor orașe românești?

Dacă există o realitate vie și integratoare, o supra-logică a societății noastre (aproape incredibilă și surprinzătoare în aceste zile), dacă dincolo de fragmente, măști și fațete ale realității chiar se află valori și super-principii-ghid ce ne orientează zi de zi, acelea care chiar produc semnificații și comportamente, ei bine, toate acestea se află țesute în discursivitățile cele mai naturale, în vorbele de duh și în exclamațiile autentice cu care oamenii traduc în aceste zile ceea ce-și doresc și ceea ce nu-și mai doresc. Textul brut este expresiv, subtextul și contextul îl aduc pe cercetător chiar în locul în care oamenii își arată identitatea și se grupează ideologic. Parafrazând un volum critic scris de Nicolae Manolescu, discursul public al acestor zile este pentru cercetător exact ce este și pentru un povestitor (romancier chiar), este adevăratul sens al vieții publice și falsul tratat despre adevăr.

Câteva exemple:

  • Stângiștii de anvergură folosesc ocazia creată de tumultul public și își formulează lista lor "to do" pentru clasa politică, într-un document public numit "Revendicările stângii", o oglindă a progresismului dar și a limitelor sufletiștilor din stânga;





  • Unul dintre protestatarii din București, student aflat în Piața Universității, își formulează succint cauza: "Avem un mesaj simplu: oricare dintre noi puteam sa fim în Colectiv. Vrem o altfel de Românie. România merită ceva mai bun. Oamenii vor mai multe spitale, nu mai multe biserici. Nu avem ceva împotriva bisericii, însă de spitale avem nevoie.... Nu vreau să plec din România.... ";


  • Lista de revendicări ale celor ce se mobiliează pentru protestele de stradă cuprinde multe puncte, de la demisii la anchete, destul de diverse de la o varianta la alta, sau la alta.









Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

Orbecăiala Capitalei Europene a Culturii, ediția de Timișoara. Oamenii foarte talentați rămân ignorați, din cauza suprabirocratizării și festivismului

Un scandal neprevăzut și insolit, al unui plagiat așa-zis neintenționat, a devansat o  ședință de bilanț  a Asociației Timișoara - Capitală Europeană a Culturii. E vorba de un film de prezentare produs în condiții ciudate, prin „împrumutarea” fără consimțământul autorului a unui text. O eroare care e greu de justificat atfel decât în termenii unei grabe de a „scoate” ceva pe piață, de ochii lumii. E regretabil că TM 2021 se promovează cu  un text care nu-i aparține . Înainte de acest exemplu viu de inadecvare culturală, un alt protest , de data aceasta a celor din Unitatea artistică a Asociației TM2021, arăta că veștile bune despre pregătirea programului cultural pentru 2021 continuă să se lase așteptate nepermis de mult. Chiar și semnalul de alarmă tras de către unul dintre cunoscuții italieni stabiliți în Timișoara, Gianluca Testa, este mai mult decât simptomatic pentru neliniștile trezite în comunitatea timișoreană, în urma inadecvărilor repretate în proiectarea ...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...