Treceți la conținutul principal

(Re)forma expectanțelor naive

Adevărul publică azi un barometru de opinie pe date de sondaj luate din teren între 26 noiembrie și 2 decembrie 2015. 

Este un barometru căruia merită să-i acordăm o atenție ceva mai specială, dintr-o dublă motivație: metoda culegerii datelor a utilizat interviul față-în-față cu chestionar (ceea ce înseamnă un control mult mai bun al factorilor subiectivi în obținerea răspunsurilor, mai ales față de metoda CATI, aplicată abuziv în barometrele politice), dar și pentru că tendințele indicate prin rezultatele acestui sondaj fac trimitere pentru prima dată la așa-zisa reformă a clasei politice.

Aici merită deschisă o scurtă paranteză: discuția despre așa-zisa reformă a clasei politice se duce de pe baricadele civice, ale liderilor de opinie mai mult sau mai puțin apolitici, cu un singur sens: cel al reașezării clasei politice, văzută drept centru al răului. O viziune împărtășită naiv de cei mulți, speculată cu pretinsă naivitate de vectorii de opinie. Nicio vorbă despre reașezarea relațiilor dintre vectorii economici, juridici, administrativi, culturali și civici cu mediul politic, reașezare necesară și corectă, căci doar o reformă a clasei politice în sine nu este posibilă. Politicul ca centru al răului înseamnă, de fapt, doar o teză foarte actuală ce inundă azi spațiul public, aglomerează dezbaterile, alimentează reacțiile și comportamentele, în sincronie cu teza despre misiunea de curățire a societății pe care ar avea-o DNA. Final de paranteză.

Sondajul INSCOP Research de la începutul acestei luni oferă o fotografie de moment pentru cum evoluează consacrarea publică a noilor nume, văzute ca relativ independente de partide, în dauna personajelor politice clasice, exponente ale partidelor ce formează scena politică. Președintele Iohannis, premierul Cioloș, guvernatorul Isărescu, ambasadorul Maior sau directorul Ungureanu, iată noile nume din topul popularității personalităților țării. Cele care aproape că demonstrează teza superiorității "apoliticilor". În sens opus, într-un declin de popularitate (ori măcar cantonare în zona popularității secundare), găsim grupul reprezentanților centrului răului, ai partidelor: Gorghiu, Blaga, Băsescu, Dragnea, ba chiar și Macovei și Predoiu.

Avem de-a face cu rezultatele unei construcții de imagine masificată, transversală, despre (re)formă politică prin oameni fără apartenență (la prima vedere, o vedere mioapă). Construcție aproape similară cu neimplicarea politică a Frontului Salvării din 1990, care a fost neutru până ce nu a mai fost așa, când condițiile politice grave au cerut transformarea Frontului în partid și participarea la alegeri.

În următoarele luni vom vedea ascensiunea acestor așa-ziși independenți și coagularea unei noi forțe politice, fenomen ce este cunoscut în general drept formarea partidului prezidențial. 

Expectanțelor naive de azi li se va răspunde cu o nouă (re)formă politică, a partidului prezidențial, fenomen de canalizare a așteptărilor politice ce va ajunge dominant în următoarele luni, asta pentru că durata de viață a acestor așteptări naive și fluctuante nu poate depăși 12-18 luni (poate chiar sub 6 luni).

Oare e întâmplător faptul că liderul MP a forțat, acum câteva săptămâni, renunțarea la cuvântul "partid" din titulatură? Sau a fost doar o manevră decisă pentru o profilare imagologică cel puțin interesantă pentru anul electoral 2016?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...