Treceți la conținutul principal

Nevoia de transparenţă în cheltuirea banilor publici ai Timişoarei

Pro Democraţia Timişoara, alături de Centrul pentru Resurse Juridice, au organizat astăzi o dezbatere publică pe marginea unui raport asupra modului cum se cheltuiesc banii în Primăria Municipiului Timişoara, cu exemplificare pe bugetul 2014 (execuţia bugetului pe 2015 nu era încă realizată în momentul realizării analizei).

La dezbatere au fost prezenţi, pe lângă reprezentanţii organizatorilor şi ai presei, doar câţiva timişoreni din societatea civilă, un singur consilier local şi un singur reprezentant de partid (PSD).

Raportul ale cărui date s-au dezbătut astăzi, deosebit de interesant, a arătat foarte clar că transparenţa asupra modului cum se cheltuie banii publici ai timişorenilor este aproape un ideal teoretic, atâta vreme cât marea majoritate a datelor prezentate au fost cvasi-necunoscute presei şi celorlalţi participanţi.

Analiza realizată de Centrul de Resurse Juridice asupra bugetului public al Timişoarei a fost realizată în paralel cu alte trei astfel de sinteze analitice, cele realizate asupra bugetului de la Iaşi, Cluj şi cel al Sectorului 6 al capitalei.

Câteva observaţii din raportul analizei:

  • Cheltuielile pentru asistenţă socială reprezintă cel mai neglijat domeniu al cheltuielilor bugetare în Timişoara (doar 1.35% din buget se cheltuie pentru asistenţa socială);


  • Aparatul de specialitate al primarului are aproape 500 de angajaţi, celelalte instituţii subordonate având încă aproape 4000 de angajaţi (pe primele două locuri fiind două societăţi vestite, RATT, cu cca 900 de angajaţi, şi COLTERM, cu cca 880 de angajaţi, urmate de celelalte insituţii, Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară, Drumuri Municipale, Poliţia Locală, Filarmonica Banatul - aproape 200 de angajaţi -, Direcţia Fiscală, Direcţia de Evidenţă a Persoanelor, Pieţe, Teatrul German şi cel Maghiar);


  • În privinţa celor 53 milioane de Euro cheltuiţi prin achiziţii derulate în 2014 prin 41 de proceduri, peste 90%  din acest buget s-a cheltuit pe servicii de construcţii şi pe achiziţii de bunuri necesare lucrărilor de construcţie - reabilitare - reamenajare, iar de aici rezultă şi lista celor mai mari contractori cu care Primăria a derulat contracte;


  • Lista celor mai mari contracte derulate de Primărie este deschisă de Electroputere VFU Paşcani, societate ce derulează contractul de reabilitare a tramvaielor vechi, cu o valoare de peste 14 milioane Euro, urmată de societatea timişoreană Prompt SA (constructor al noului Spital de Copii, societate aflată în centrul unei discuţii publice legate de insolvenţă, de blocarea şantierului noului Spital de Copii, dar şi de aflilierea politică a acţionarului principal), de societatea Porr Construct SRL (societate cu acţionariat german), de societatea Martin Rose România SRL şi de societatea Super Construct SRL, societăţi ale căror operaţiuni în Timişoara sunt mai mult sau mai puţin tradiţionale şi legate de mai multe cicluri administrative de patru ani (dar şi de frumoase coabitări politice);


Dacă cineva este foarte interesat despre cum e administrat oraşul, are la dispoziţie două metode imediate de analiză: diagnoza execuţiei bugetare a bugetului public şi testarea opiniilor cetăţenilor. Dacă prima metodă arată cvasi-inexistenţa măsurilor de transparenţă a administraţiei locale timişorene, cea de-a doua indică un răspuns spontan al oamenilor la ceea ce face administraţia. Iar timişorenii au indicat următoarele priorităţi în utilizarea banilor publici, conform studiului CRJ şi ProDemocraţia Timişoara:

  • Sănătate, Spitale - 40%
  • Educaţie - 18%
  • Anvelopare blocuri - 13%
  • Reabilitare străzi - 12%
  • Cultură - 7%
  • Spaţii verzi - 6%
  • Transport public - 4%

E de urmărit ceea ce vor propune candidaţii la localele din iunie, în raport cu această listă de priorităţi.










Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

Orbecăiala Capitalei Europene a Culturii, ediția de Timișoara. Oamenii foarte talentați rămân ignorați, din cauza suprabirocratizării și festivismului

Un scandal neprevăzut și insolit, al unui plagiat așa-zis neintenționat, a devansat o  ședință de bilanț  a Asociației Timișoara - Capitală Europeană a Culturii. E vorba de un film de prezentare produs în condiții ciudate, prin „împrumutarea” fără consimțământul autorului a unui text. O eroare care e greu de justificat atfel decât în termenii unei grabe de a „scoate” ceva pe piață, de ochii lumii. E regretabil că TM 2021 se promovează cu  un text care nu-i aparține . Înainte de acest exemplu viu de inadecvare culturală, un alt protest , de data aceasta a celor din Unitatea artistică a Asociației TM2021, arăta că veștile bune despre pregătirea programului cultural pentru 2021 continuă să se lase așteptate nepermis de mult. Chiar și semnalul de alarmă tras de către unul dintre cunoscuții italieni stabiliți în Timișoara, Gianluca Testa, este mai mult decât simptomatic pentru neliniștile trezite în comunitatea timișoreană, în urma inadecvărilor repretate în proiectarea ...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...