Cum se negociază o majoritate?

Încă nu s-a uscat bine cerneala pe procesele verbale cu care s-au raportat rezultatele din cele 595 de secţii de vot din judeţul Timiş şi iată că preşedintele PNL Timiş a intrat brusc în campanie electorală. Pretextând că nu a vrut să utilizeze subiectul autostrăzii pentru a scoate în stradă timişorenii înainte de alegerile locale, primarul Robu a anunţat (chiar în prima conferinţă de presă de după scrutinul de duminică) faptul că are de gând să mobilizeze oamenii în stradă pentru a protesta faţă de absenţa măsurilor guvernamentale cu privire la realizarea centurii de sud. Sigur, e mai mult decât evident, preşedintele PNL Timiş face exact invers faţă de cum declară, adică iniţiază exact un demers electoral, apărându-se prin explicaţia că nu face deloc politică atunci când militează şi protestează public pentru un subiect fierbinte al Timişoarei. 

Hai să fim puţin serioşi, principalele subiecte prezente pe agenda publică a oraşului sau judeţului nu au cum să fie discutate de oamenii politici în mod independent, niciun politician nu poate să fie perfect neutru în abordarea acestor subiecte (oricât de mult ar clama această neutralitate, chiar şi din postura de primar).

Primarul Robu, preşedinte al PNL Timiş, înţelege destul de bine că după acest rezultat bun obţinut de social-democraţi în alegerile locale, este perfect plauzibil ca la parlamentarele din toamnă scorul pe care îl vor realiza să fie şi mai mare. Din acest motiv, Robu apasă pedala electorală, invitând la proteste de stradă pe subiectul centurii, declarând că este un demers strict administrativ (de primar ce nu îşi asumă şi rolul de preşedinte PNL Timiş), cu o ţintă ascunsă, a bătăliei politice din toamnă. I-a dat un răspuns imediat şi Adrian Orza, într-o emisiune TV de ieri seară, arătând că mitingul pentru centură este puţin probabil să se transforme în bani guvernamentali pentru finanţarea acestei lucrări. Trebuie găsite alte căi pentru a face rost de această finanţare.

Răspunsul practic şi imediat la un astfel de politicianism de paradă stă în negocierile ce tocmai au început la CJT, realizate pentru formarea unei majorităţi în Consiliul Judeţean Timiş. 

În Consiliul Local Timişoara configuraţia este relativ simplă: PNL aproape s-a înţeles cu UDMR pentru o majoritate simplă (ajungând la minimul de 14 consilieri din 27), negocierea de la CLT fiind absolut separată de cea de la CJT (situaţie specială, fiind pentru prima dată când negocierile majorităţilor din cele două consilii sunt complet separate).

Negocierea pentru desemnarea preşedintelui CJT şi a celor doi vicepreşedinţi poate da un răspuns coerent menierei cu care Robu abordează momentul de după alegerile locale. Formarea unei majorităţi este un moment politic simbolic, ce poate fi orientat chiar împotriva politicianismelor ieftine, cu condiţia de a nu discuta oameni ci politici publice, de a stabili priorităţi. Dacă la CJT se va evita abureala cocoţării oamenilor pe funcţii şi se va pune pe primul loc o listă de priorităţi ale judeţului, atunci noua majoritate formată şi cei trei conducători executivi ai CJT o să aibe o legitimitate fixată pe interesul public, nu pe interesul politic. Dacă această listă de priorităţi se va transforma într-un acord politic judeţean, care va fixa explicit aceste priorităţi pentru viitoarele decizii ale consiliului judeţean şi va configura o majoritate politică ce va susţine deciziile necesare realizării acestor proiecte asumate ca prioritare, atunci şi impactul chemării la acest miting se va restrânge, iar discuţia subiectului se va normaliza. Mai ales dacă între priorităţile asumate prin proiectul de guvernare judeţeană al noii majorităţi formate se va afla şi (lobby-ul pentru) centura de sud (în toate formele de acţiune pe care CJT le deţine cu privire la acest obiectiv vital pentru Timişoara, deci şi pentru judeţ).

Sigur, este posibilă şi varianta realizării unei majorităţi la CJT în orb, făcută doar pentru investirea unei formule executive a consiliului. Astfel de negocieri slabe am mai vazut, şi în 2012 (viceprimarii şi vicepreşedinţii daţi de USL au fost negociaţi la bucată, pe persoană fizică), şi în 2008 (îşi mai aminteşte cineva numele vicepreşedinţilor CJT aleşi în 2008??). 

Fără obiective asumate de noua majoritate, ne vom îndrepta din nou spre o guvernare judeţeană mult prea personalizată (iar o să auzim prin 2020 că harta judeţeană a realizărilor se datorează în exclusivitate ordonatorului legal de credite din CJT, că el a făcut  şi a dres totul în judeţul ăsta), haotică, fără responsabilitate publică, închisă în normele strâmte ale responsabilităţilor legale şi diluată în privinţa politicilor publice asumate. Sau poate şi mai rău, exemple sunt peste tot prin ţară...

În câteva zile vom avea un prim răspuns despre cine şi cum vrea să ducă acestă negociere şi dacă e publică.