Treceți la conținutul principal

Democraţia şi solidaritatea, premisele unui nou centru de dezbateri ale stângii


Timişoara a fost alegerea grupului de iniţiativă DEMOS, care a organizat o nouă dezbatere a stângii, după cele din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

Organizată într-un spaţiu neconvenţional, dovedit ca prielnic dezbaterilor colocviale, în cafeneaua întreprinderii sociale Reciproc (situat chiar la intrarea străzii pietonale Mărăşeşti), întâlnirea stângiştilor tineri a fost condusă de universitarul Claudiu Crăciun, care a reuşit un bun slalom intelectual printre ideile politice şi economice ale noii stângi europene, pentru ca cei prezenţi să intre în fondul temei propuse: Alternativele economice pentru România.

Subiectul nu este nici cel mai provocator şi nici cel mai simplu de tratat, însă prezenţa în dezbatere a profesorului Cornel Ban, profesor asistent de economie politică internaţională în SUA, autor al studiilor "Dependență și dezvoltare. Economia politică a capitalismului românesc" (Tact, 2014) şi "Ruling Ideas: How Global Neoliberalism Goes Local" (Oxford University Press, 2016), a dinamizat mult întâlnirea.

Cornel Ban a adus în discuţie capitole esenţiale pentru dezbaterea specifică pentru noua stângă, aşa cum este tema redefinirii competitivităţii prin integrarea atributelor sociale, sau noua abordare a raportului dintre capital şi muncă. Profesorul Ban a surprins printr-o propunere foarte concretă: România ar trebui să intre în cercul restrâns al ţărilor europene ce au o bancă centrală de dezvoltare, deţinută de stat, prin care să fructifice finanţările semnificative disponibile la Bruxelles pentru finanţarea dezvoltării. Propunerea concretă a făcut trimitere la unificarea băncilor de stat româneşti, Eximbank şi CEC, consolidarea unei singure şi puternice bănci centrale pentru dezvoltare deţinută de statul român, prin care ne-am alătura celor patru ţări europene care aplică acest model, adică Italiei, Spaniei, Germaniei şi Franţei. Programul de la Bruxelles pentru finanţarea europeană a investiţiilor publice pentru dezvoltare cere statelor ce vor să acceseze fonduri de dezvoltare să deţină sau să consolideze o bancă centrală dedicată dezvoltării. În mod clar, observaţia profesorului Ban este corectă şi oportună.

DEMOS pregăteşte următoarele dezbaterii propuse de noua stângă, urmând să facă turul marilor oraşe, dar şi o Şcoală DEMOS, un program permanent de (auto) educare şi dezbatere pe teme economice, sociale, de mediu şi politice.

Carta DEMOS este precisă, deschisă, flexibilă şi directă, susţinând cele mai prezente idei din dezbaterile propuse de stânga europeană:

Platforma Demos îşi asumă următoarele valori: egalitate, echitate, libertate, solidaritate, sustenabilitate, integritate, participare, toleranță, dialog, bună guvernare, transparență, competență, non-violență.

Sprijinim orice iniţiativă comunitară, civică, culturală sau de alt tip care promovează sincer aceste valori.

Promovăm dezbaterea publică rațională, incluzivă, bazată pe idei și argumente.

Încurajăm gândirea critică și sprijinim vocile care nu pot răzbate în sfera publică din cauza diverselor bariere materiale, sociale sau culturale.

Milităm pentru o societate centrată pe respectarea tuturor drepturilor omului, așa cum sunt ele recunoscute în cartele, tratatele, convențiile și celelalte documente internaționale.

Susținem ferm egalitatea dintre femei și bărbați în toate domeniile.

Sprijinim şi ne solidarizăm cu toate persoanele ale căror drepturi sunt încălcate.

Sancționăm orice discriminare şi abuz împotriva cetăţenilor şi în special împotriva celor vulnerabili.

Suntem responsabili față de natură și faţă de generaţiile următoare.

Promovăm participarea, cooperarea și diversitatea în interiorul și în afara Platformei.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

[CONVERSATIV] Numai pentru curioși: versiunile contraintuitive ale cotidianului, în interviurile lunii iulie

Îmi place întrebarea aceea prin care scriitorul este provocat de jurnalist să descrie în câteva cuvinte povestea din cel mai recent text de ficțiune pe care l-a publicat. Cred că e un test mai mult decât interesant pentru scriitorii pretențioși și creativi, pentru că îi obligă să condenseze la un rezumat de o frază libertatea unei povestiri de câteva sute de pagini. E ca și cum i s-ar cere autorului să formuleze instant un supratitlu de o propoziție pentru un text la care a lucrat o perioadă de luni sau ani de zile.   Acum, mergând pe firul ideii, un supratitlu poate fi de folos și atunci când deschide o fereastră a curiozității către răspunsurile dintr-un interviu. O să vă propun câteva astfel de supratitluri, ca introduceri la unele dintre cele mai interesante materiale jurnalistice pe care le-am găsit în revista presei de iulie: interviuri exclusive, pe teme de actualitate ori atemporale, versiuni contraintuitive ale cotidianului, dominat în aceaste luni de spectrul pandemi...

[CONVERSATIV] O dată pe lună, 5 autori cu cărți noi, 7 întrebări despre subtextul cărților și autorii lor. Hiper-realitatea din care autorii își construiesc ficțiunile

De multe ori, avem supriza de a găsi acolo, în fereastra dialogală deschisă de inteviurile atipice, mai multe secrete despre viață decât în orice altă perspectivă și interpretare. Un interviu de top conține multă curiozitate, îndrăzneala de a transmite această curiozitate către intervievat, dar mai ales expresii interogative inspirate, prin care întrebările cer și obțin răspunsuri directe și revelatoare. Spre exemplu, LITERARY HUB publică lunar un serial de interviuri simultane cu 5 autori de cărți recent apărute, într-un montaj de 7 întrebări insolite, prin care este căutat subtextul noilor cărți și chiar explicații despre relația autorială dintre scriitor și textul său. Rezultatul vorbește de la sine, devine un izvor de interpretări și înțelesuri, unele mai profunde, despre sensul amplu al textelor, altele de detaliu, relative la nuanțe și micro-idei prinse în secvențe și paragrafe ale textelor. Oricum, indiferent de nivelul explicativ pe care se poziționează răspunsurile, din puter...

Câteva observații diagonale, la două zile după turul întâi al prezidențialelor 2019

O hartă interactivă intersantă, cu rezultatele alegerilor din turul întâi al alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019,  se află pe  hotnews.ro Foarte mulți comentatori au afirmat că surpriza acestor alegeri este neintrarea în turul al doilea a lui Dan Barna. Reamintesc că spuneam, încă de la finalul lui august, că dacă scena urma să rămână tot așa cum se arăta, Barna nu prea își găsea șanse să intre în turul al doilea. Mulți comentatori au încercat să explice cât mai rațional rezultatul foarte slab al lui Barna, unele dintre cele mai bune comentarii fiind făcute de Sorin Cucerai , Mircea Kivu , Moise Guran , Barbu Mateescu , Dan Tăpălagă , Alex Livadaru , Ion Cristoiu , Vasile Dâncu , Dan Jurcan , Cristian Pîrvulescu , Daniel David . Cu toții au comentarii pătrunzătoare. Am așa o impresie că analiștii au luat-o mult înaintea politicienilor, sunt mult mai buni decât jocurile de rol de pe scena politică. Totuși, acești analiști au etalat, în cvas...